Gabriela Șerban: Hramul Bisericii ”Nașterea Maicii Domnului”din Vasiova -rugăciune și lectură-

Devenită tradiție prezența la Bocșa a scriitorului Adrian Georgescu la apariția unor noi volume, și în acest an, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Biserica Ortodoxă ”Nașterea Maicii Domnului” și Centrul de tineret ”Vasiova”, l-au invitat cu un nouă carte mărturisitoare pentru a sărbători Hramul Bisericii nu doar prin rugăciune, ci și printr-un eveniment literar. 

Astfel, în Biserica lui Tata Oancea, la ceas de mare sărbătoare și tradițională ”Rugă de la Vasiova”, în data de 8 septembrie 2017, după oficierea Sfintei Liturghii și cuvântul de înțelepciune al pr.paroh Doru Melinescu, credincioșii au luat parte la prezentarea unui nou volum apărut sub semnătura scriitorului Adrian Georgescu.

”Iată fiul tău” se numește cel mai recent volum de factură religioasă semnat de Adrian Georgescu, volum apărut în 2017 la Editura Cavallioti din București, prefațat de ierodiaconul Gamaliel Sima de la Sfânta Mănăstire Antim.

Un volum frumos, care îndeamnă, din nou, la meditație, la rugăciune, la smerenie, la iubire. Un imn închinat Maicii Domnului: ”Floare – de-lacrimă – Maică Fecioară – ne ești lumină în întuneric: lumină din Lumina lui Iisus Hristos” și prezentat de Gabriela Șerban și pr. Doru Melinescu în prezența autorului.

O carte a Bucuriei, a bucuriei de a-l avea pe Dumnezeu în suflet, a bucuriei iertării, a bucuriei morții și învierii, a bucuriei bunătății și iubirii Maicii Domnului, a bucuriei ”Bisericii sfințirii noastre”, a bucuriei Cuvântului, a bucuriei închinării și smereniei.

Evenimentul s-a încheiat cu poezii și pricesne închinate Maicii Domnului de către tinerii membri ai Centrului de tineret ”Vasiova” coordonați de dna.prof. Loredana Melinescu.

Anunțuri

Gabriela Șerban: Tabăra Națională de Literatură ”Colocvii Banatice” Ediția a IV-a, Anina- Mărghitaș, 31 august – 3 septembrie 2017

Devenită tradiție, Tabăra națională de literatură ”Colocvii banatice” de la Anina a  reușit să adune și la această a IV-a ediție, scriitori, publiciști, editori și importanți oameni de cultură și, timp de trei zile, la Motel Mărghitaș s-au derulat evenimente literare, editoriale și cultural-artistice deosebite.

Și în acest an organizatorul principal – Casa de cultură și Cenaclul literar ”Virgil Birou” Anina -, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Anina și în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin și Biblioteca Județeană ”Paul Iorgovici”, a pregătit un program bogat și complex, cu teme diverse, deosebit de interesante și atactive.

Potrivit Wikipedia, enciclopedia liberă, ”Buhui – Mărghitaș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în Munții Aninei (lanț muntos ce aparține grupei montane a Munților Banatului), în partea central-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ sud-estic al orașului Anina. Rezervația naturală (inclusă în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și are o suprafață de 979 ha. Aria naturală se suprapune sitului de importanță comunitară Semenic – Cheile Carașului și reprezintă o zonă cu văi, lacuri (Lacul Buhui), izvoare, doline, abrupturi calcaroase, sectoare cu chei, lapiezuri, peșteri (Peștera Buhui, Peștera Mărghitaș), avene, pajiști, păduri și poiene”.

Într-o astfel de zonă mirifică, scriitorii s-au întâlnit să dezbată probleme culturale actuale, să-și recite versurile, să-și prezinte cărțile și publicațiile, dar, mai ales, să petreacă împreună câteva zile de bucurie frățească.

După deschiderea taberei de către Mihai Chiper, directorul Casei de cultură, ing. Gheorghe Românu, primarul orașului Anina, ing. Ion Văcaru și poeta Maria Chiper, membrii ai Cenaclului literar ”Virgil Birou”, precum și scriitorul Ioan Marin Almăjan, membru al Uniunii Scriitorilor din România și Cetățean de Onoare al Orașului Anina, la Cabana Motel Mărghitaș s-au derulat lucrările celei de-a IV-a ediție a Colocviilor banatice.

Prezenți la eveniment, oamenii de cultură făcători de tipărituri și-au prezentat truda, au dăruit din publicațiile prezentate și au schimbat păreri și opinii, unele foarte contradictorii.  Se știe, însă, că aceea este o discuție reușită, cea care naște contradicții! 

Periodicele literare au fost cele care au dat startul evenimentelor: a fost prezentată revista ”Arcadia” din Anina (Mihai Chiper și Ilie Chelariu), ”Bocșa culturală” din Bocșa (Gabriela Șerban), ”Arca” din Arad (Lucia Cuciureanu), ”Ulisse” din Oravița (Ionel Bota și Lorin Cimponieru), ”Muntele” din Timișoara/Mehadia (Nicolae Danciu Petniceanu), ”Almăjana” din Bozovici (Iosif Băcilă) și ”Almăjul” (Gheorghe Rancu).

Articol întreg: Gabriela Șerban- Tabăra Națională de Literatură ”Colocvii Banatice” Ediția a IV-a, Anina- Mărghitaș, 31 august – 3 septembrie 2017

Gabriela Șerban: Adrian Georgescu și o nouă lectură mărturisitoare: ”Iată fiul tău”

 

Scriitorul Adrian Georgescu își mărturisește dragostea pentru Dumnezeu printr-o nouă carte. ”Iată fiul tău” se numește cel mai recent volum de factură religioasă semnat de Adrian Georgescu, volum apărut în 2017 la Editura Cavallioti din București, prefațat de ierodiaconul Gamaliel Sima de la Sfânta Mănăstire Antim.

Adrian Georgescu (născut în 4 decembrie 1952) este un binecunoscut om de radio, lucrând o viață întreagă la Societatea Română de Radiodifuziune București, dar și un important prozator român, semnatar a peste 30 de volume de proză, cele mai recente de inspirație religioasă.

Debutează literar în 1968, cu poezie, în revista ”Amfiteatru”,  publică în ”România literară”, apoi urmează o perioadă de tăcere, până în anul 2002 când apare  romanul ”Rebutarea omenirii” (București. Amurg Sentimental, 2002, două ediții; ed. a III-a, 2005; ed. a IV-a, Sieben Publishing, 2006; ed. a V-a, 2009), o carte interesantă, cu un impact deosebit asupra cititorilor, ceea ce a dus la apariția mai multor ediții: ”datorită stilului, aspru, complicat, cu o sintaxă năucitoare din care predicatul și subiectul își pierd funcțiile clasice și sunt investite cu valori noi, în care punctuația lipsește aproape cu desăvârșire, lăsând cititorului deplina libertate de a conferi frazei punctuația, accentele și respirația pe care el le simte a fi necesare.”precizează Veronica Anghelescu în prefața celei de-a IV-a ediții a romanului.

Apoi, cărțile prozatorului Adrian Georgescu încep să ”curgă”, scoțând la iveală un scriitor prolific, talentat și deosebit de interesant, scriitura sa situându-se în permanență, după cum observa Titus Vâjeu, ”între păcat și virtute”.

”Uleiul din candelă” (București. Amurg sentimental, 2002 și ed. a II-a, 2005), ”Crime” (București. Amurg sentimental, 2004 și ed. a II-a, 2007), ”Țărmul (Sfântu-Gheorghe. Un jurnal)” (București. Amurg sentimental, 2004 și ed. a II-a, 2011), ”Căpățâna unei păsări de apă” (București. Amurg sentimental, 2004 și ed. a II-a, 2007), ”Romanul îndrăgostirii de mama” (București. Amurg sentimental, 2005 și ed. a II-a, 2005), ”Conversație” (București. Mentor Macro, 2005), ”Întrutotul eu totul” (București. Mentor Macro, 2005), ”Unul și eu însuși” (București. Sieben Publishing, 2006, ed. a II-a, 2008), ”Carte” (București. Sieben Publishing, 2006, ed. a II-a, 2007),”Nu-i așa?” (București. Sieben Publishing, 2007), ”Hagigadar” (București. Sieben Publishing, 2007, ed. a II-a, 2009),”Atentatele” (București. Sieben Publishing,  2008), ”Iubi-te-voi!” (București. Sieben Publishing, 2008),”Eu sunt și vreau!” (București. Sieben Publishing, 2008, ed. a II-a, 2008),”Anul putorii” (București. Sieben Publishing, 2009, ed. a II-a, 2012), ”Sfânt” (București. Sieben Publishing, 2009),”Câți oameni sunt eu?/How Many People Am I?” (antologie. (București. Sieben Publishing, 2009, ed. a II-a, 2011, ed. a III-a, 2011), ”5” (București. Sieben Publishing, 2010), ”Sosirea spre Dumnezeu” (București. Sieben Publishing, 2010, ed. a II-a, 2011), ”Moartea spionului” (București. Criterion Publishing, 2010, ed. a II-a Sieben Publishing, 2011),”Opera dezvăluită” (București. Sieben Publishing, 2011),”Descensio” (București. Sieben Publishing, 2012, ed. a II-a, 2012, ed. a III-a, 2012, ed. a IV-a, 2013, ed. a V-a, 2015),”Chilii” (București. Sieben Publishing, 2012, ed. a II-a, 2012, ed. a III-a, 2013, ed. a IV-a, 2014, ed. a V-a, 2015), ”Anastasis” (București. No 14 Plus Minus, 2013, ed. a II-a, 2013, ed. a III-a, 2015), ”Rugăciunile” (București. No 14 Plus Minus, 2013, ed. a II-a, 2014, ed. a III-a, 2014, ed. a IV și a V-a, 2015), ”Dulcea sărutare” (București. No 14 Plus Minus, 2014, ed. a II-a, 2014, ed. a III-a, 2016),”Monahul lăuntric” (București. No 14 Plus Minus, 2015, ed. a II-a, 2015),”Iisuse, lauda bătrâneților mele” (București. No 14 Plus Minus, 2016), ”Tabor” (București. No 14 Plus Minus, 2013, ed. a II-a, 2016), ”Morții să-și îngroape morții lor”, 2017, ”Iisus Hristos în inima mea” (București. Cavallioti, 2017),”Iată fiul tău” (București. Cavallioti, 2017) sunt titlurile cărților semnate de Adrian Georgescu, iar despre unele dintre acestea, mai precis, despre primele  zece, George Irava scrie într-un volum monografic, apărut în 2007, intitulat ”Adrian Georgescu în zece cărți”.

Articol întreg: Gabriela Șerban: Adrian Georgescu și o nouă lectură mărturisitoare: ”Iată fiul tău”

HUNEDOARA Îmbogățitea cunoștințelor și noi modalități de petrecere a timpului liber al tinerilor

Centru de Agrement COSTEȘTI (Hunedoara) a fost gazda Taberei naționale de fotografie, cultură și civilizație dacică și romană prin care D.J.S.T. Hunedoara și-a propus dezvoltarea și diversificarea unor activități de timp liber, sub genericul „Vacanță, sport și turism pentru tineri”.

Au participat peste 50 de elevi împărțiți pe grupe: dacii, romanii, celții și grecii, fiecare dintre aceștia primind ca însemn specific o brățară în culorile albastru, roșu, turcoaz și verde. Nu au lipsit ecusoanele și tricourile inscripționate.

Am stat de vorbă cu doi dintre cei mai tineri participanți, care ne-au declarat în exclusivitate:

MIHAI CRIȘAN: „Toți participanții ne-am însușit cunoștințe de istorie prin atelierele de lucru – creație și arheologie experimentală. Ne-am însușit cunoștințe de artă fotografică, urmare a unor prezentări teoretice și în atelierele practice de lucru, am învățat metode de comunicare și socializare, valorificându-ne capacitatea de muncă în echipă”.

MARIA BĂDEANU: „Nu a lipsit atelierul de olărit și confecționarea unor obiecte de uz casnic din lut. Interesante au fost excursiile la cetățile dacice Costești, Blidaru și Sarmisegetuza Regia, dar și vizitele la peștera uscată și Corcoda Cioclovina. Ne-au plăcut întrecerile teoretice și sportive, prezentările de filme și ne-au bucurat diplomele de participare, cât și cele câștigate la nivel de concursuri.

De la d-na IZABELLA DOBOLY KACSȮ (foto), ca reprezentantă a D.J.S.T. Hunedoara, am aflat și alte amănunte privind petrecerea, de către tineri, în mod plăcut și util a timpului liber, în această vacanță, și anume: „La centrul agrement CĂPRIOARA, D.J.S.T. Hunedoara împreună cu Filiala Hunedoara a Crucii Roșii și în parteneriat cu Instituția prefectului s-a desfășurat tabăra națională de prim ajutor, unde participanții s-au pregătit cum să acorde prim ajutor în caz de nevoie, acționând prompt la locul accidentului.

Și tot la Căprioara s-au desfășurat activitățile din cadrul Taberei naționale de excelență de istorie și cultură dacică și romană cu finanțare de la Ministerului Tineretului și Sportului.

Doresc să notați căci de o reușită deosebită s-a bucurat Tabăra națională de dans organizată  la Centrul de agrement COSTEȘTI unde tinerii prezenți au participat la cursuri de dans sportiv. De notat că aici, tinerii și-au însușit cunoștințe privind dansul, învățând diferite stiluri de dans și coregrafie”.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

ZIUA DE 23 AUGUST SĂRBĂTORITĂ LA ȘOIMUȘ ÎN SPIRIT ROMÂNESC

Comuna Șoimuș din județul Hunedoara este una dintre multe altele care poartă haina de sărbătoare a hărniciei oamenilor și a unor destine ce par împlinite și care în mersul anotimpurilor schimbă înfățișarea localității prin fapte de muncă și gândire creatoare.

Trei oameni ai locului, și anume, DOREL CIOARĂ, CORNEL GOIA și ADRIAN IMRE (în foto) au hotărât să readucă în rândul comunității tradiția sărbătoririi zilei de 23 AUGUST în mod organizat – fără politică și politicieni – dar cu muzică, mici, bere la halbă și frigărui.

Așa se face că în după-amiaza zilei de 23 August 2017, în sala Căminului Cultural din Bejan, un număr mare de săteni ai comunei și nu numai, bărbați de vârste diferite, au petrecut ore în șir, într-o atmosferă prietenească și plăcută, fără politică și fără politicieni.

Nu au lipsit însă micii bine prăjiți, frigăruile stropite cu mujdei și berea la pahar, ca de altfel, cântecele semnate de Corina Tudor și veteranul Petrică Moisă.

Stând de vorbă cu unul dintre organizatori și anume, DOREL CIOARĂ, cu amibilitate, ne-a declarat în exclusivitate: „Privind în ochii oamenilor prezenți aici și care sunt numai bărbați de diferite vârste, simți faptul că aceștia au smuls parcă din lumina timpului o rază de bucurie a dorinței de îndeplinire a aspirațiilor, dar și a mândriei de a fi români, iubitori ai rapsodiei pădurii, strălucirii zborului de păsărele și a vuietului de ape, angajați cu dăruire și speranță într-o lume care prinde contur și consistență doar prin muncă, dragoste și iubire a locului natal, a țării dragi”.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Gabriela Șerban: Ioan Cărmăzan și ”Întoarcerea magilor” la Bocșa

La finele anului trecut, regizorul Ioan Cărmăzan lansa, în premieră absolută, la Festivalul ”Modern Movie”de la Galați, un nou film, după scenariul lui Denis Dinulescu, ”Întoarcerea magilor”, un lung metraj care-i are în distribuție pe unii dintre cei mai îndrăgiți actori români ai momentului, precum Mihai Mălaimare, Nicodim Ungureanu sau Ana Maria Carablais.

După cum ne-a obișnuit, la fiecare nou eveniment din cariera domniei sale de regizor, scenarist sau scriitor, Ioan Cărmăzan adaugă și Bocșa, orașul copilăriei și adolescenței sale, locul în care s-a format și din care a pornit în această viață care s-a dovedit a fi atât de generoasă cu el.

Sosit în județul al cărui Cetățean de onoare este, Ioan Cărmăzan va participa, în calitate de co-organizator, în perioada 22-26 august 2017, la un eveniment al orașului Caransebeș, intitulat ”Caransebeș Film Festival”. Deci, un moment foarte bun pentru a poposi câteva zile și în Bocșa sa natală, pentru a se întâlni cu foști colegi, foști dascăli și eterni prieteni.

Cu acest prilej, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa a organizat, în data de 21 august 2017, o întâlnire cu regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan și vizionarea celui mai recent film regizat de acesta – ”Întoarcerea magilor”.

Întâlnirea s-a dovedit a fi una de suflet și, cu toate că în sală n-a existat un public numeros, Ioan Cărmăzan a avut posibilitatea și bucuria de a se întâlni, cu această ocazie, cu o mulțime de prieteni, cunoscuți sau, pur și simplu, oameni care, necunoscându-l, au avut plăcerea să-l întâlnească și să-și facă o fotografie împreună.

Articol întreg >>>>>>>>>>>>>

INVITAŢIE

COMUNICAT DE PRESĂ

AL  FORUMULUI  DEMOCRATIC  AL  GERMANILOR  DIN  JUDEŢUL  CARAŞ-SEVERIN

ŞI  AL  ASOCIAŢIEI  GERMANE  DE  CULTURĂ  ŞI  EDUCAŢIE  A  ADULŢILOR  REŞIŢA

24 august 2017, ora 19.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reşiţa:

„În nordestul Indiei“: o prezentare de fotografii de Werner Henn din Baden-Baden, Germania, reșițean din naștere.2017-08-23_220328

 

  1. August 2017, 19:00 Uhr, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza:

Bildervortrag von Werner Henn (früher Reschitza, heute Baden-Baden / Deutschland): „In den Nordosten Indiens“.

„Enzian”-ul reşiţean la Neumarkt, în Austria

Deşi ne aflăm încă în plină vacanţă estivală, formaţiile Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin desfăşoară o bogată activitate culturală.

Chiar în această săptămână, Marianne şi Nelu Florea se află împreună cu o parte a formaţiei de dansuri populare germane „Enzian” din Reşiţa la Casa Europei „Karl Brunner” din Neumarkt / Stiria, unde participă la o tabără internaţională cu tineri din Austria, Ungaria şi România.

 Erwin Josef Ţigla

Gabriela Șerban și Alin Chicoș Parohia Ocna de Fier la ceas de sărbătoare -200 de ani de slujire și credință ortodoxă la altarul bisericii-

În cea de-a 11-a Duminică după Rusalii, Biserica Ortodoxă ”Adormirea Maicii Domnului”din Ocna de Fier a ales să marcheze cei 200 de ani de slujire la altarul bisericii printr-un  moment istoric și spiritual.

La data de 1 iulie 1817 Filia Ocna de Fier s-a despărțit de Parohia mamă Bocșa Vasiova devenind Parohie de sine stătătoare, avându-l ca prim preot pe părintele Ioan Gheorghevici, zis și popa Iancu. De atunci au urmat și alți părinți, preoți dedicați, oameni vrednici, care au ținut vie credința ortodoxă în comunitate, mai mult, au căutat să slujească cu credință oamenilor comunei, să slujească lui Dumnezeu și Maicii Domnului, ocrotitoarea acestei Biserici.  

După Sfânta Liturghie oficiată de pr. paroh Alin Chicoș împreună cu pr. Ioan Nicolae Căpuțan și pr. Doru Melinescu, a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru toți preoții, cântăreții, epitropii și binefăcătorii parohiei care au trecut la Domnul.

Despre împlinirea celor 200 de ani de slujire și credință ortodoxă la altarul acestei biserici și despre istoricul acesteia au vorbit pr. Ioan Nicolae Căpuțan și pr. Alin Chicoș, insistând pe importanța păstrării tradiției și credinței noastre strămoșești. ”Avem această datorie de a păstra vie, neștirbită, credința ortodoxă și să transmitem copiilor, nepoților și strănepoților noștri acest adevăr de credință”, menționa pr. Ioan Nicolae Căpuțan în cuvântul său.

Deși credincioșii nu au fost în număr foarte mare, izul sărbătoresc a fost pregnant, iar glasurile armonioase ale coriștilor îndrumați de dna. preoteasă Călina Chicoș au răsunat emoționant în acest lăcaș al Domnului înnobilat de frumoasele picturi realizate în 1903 de pictorul bisericesc Filip Matei.

Cu bucurie menționăm că între fiii satului prezenți la eveniment s-a aflat și nonagenarul Constantin Gruescu, bine cunoscutul colecționar mineralog.

Mulțumim bunului Dumnezeu pentru această zi aleasă și-l rugăm să ne îngăduie și altele, mai rodnice în plan istoric,  spiritual, dar și editorial, deoarece Biserica Ortodoxă din Ocna de Fier este o Biserică cu tradiție, iar istoricul acesteia merită scos la lumină.

             

SĂRBĂTORIREA ADORMIRII MAICII DOMNULUI – AUTENTICĂ LECȚIE MORAL RELIGIOASĂ

2017-08-20_223131În sufletele oamenilor veniți în număr mare la mănăstirea CRIȘAN (stareț părintele VISARION NEAG) din județul Hunedoara, cu ocazia sărbătoririi Adormirii Maicii Domnului, zăcea parcă ascuns și nelămurit un dor de mai bine, năzuind cu toții spre ceva, căutând o comoară ce părea că au pierdut-o, alergând în chip negrăit după un ideal, se simțea dorința unui bun suprem, fericirea veșnică în sânul împărăției lui Dumnezeu.

Toate acestea le însufla din plin sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, fond pe care cuvântul „adormirea” este un termen cu adevărat creștinesc. Nu de alta, dar Dumnezeu nu ne-a făcut să murim, ci să trăim, și nu o viață scurtă, ci una veșnică. Sărbătorirea „Adormirii Maicii Domnului” la mănăstirea CRIȘAN (care a împlinit 25 de ani de la punerea pietrei de temelie) s-a constituit astfel într-o autentică lecție moral religioasă, în care s-a reliefat faptul că pe toți ne cheamă Biblia, Biserica, viața și Adormirea Maicii Domnului, ca și dorul cel mai curat și mai adânc al inimilor noastre, de a fi pregătiți creștinește pentru clipa când vom trece pragul veșniciei.

Am reținut și spusele părintelui SPIRIDON (foto) declarate în exclusivitate: „Sărbătorind «Adormirea Maicii Domnului» încercăm să cultivăm virtuțile vieții și ale femeii creștine, chemând în ajutor pe Maica Domnului, (cel mai frumos chip de femeie și mamă, împodobit cu cele mai alese virtuți) care se roagă și mijlocește pentru noi lângă tronul Fiului său și Dumnezeului nostru”.

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș