„Enzian”-ul reşiţean la Neumarkt, în Austria

Deşi ne aflăm încă în plină vacanţă estivală, formaţiile Forumului Democratic al 2016-08-24_212459Germanilor din judeţul Caraş-Severin desfăşoară o bogată activitate culturală.

Chiar în această săptămână, Marianne şi Nelu Florea se află împreună cu o parte a formaţiei de dansuri populare germane „Enzian” din Reşiţa la Casa Europei „Karl Brunner” din Neumarkt / Stiria, unde participă la o tabără internaţională cu tineri din Austria, Ungaria şi România.2016-08-24_212226

 

Erwin Josef Ţigla

O nouă carte-album a Banatului Montan

În urma succesului înregistrat la apariţia cărţilor-album editate în ultimii ani de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, organizația reprezentativă a etniei germane din sud-vestul țării a continuat cu un nou volum, de data aceasta dedicat manifestării „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea mai importantă manifestare a etniei germane din acest spațiu de trăire multietnică și multiconfesională, carte-album care trece în revistă tot ceea ce s-a derulat de la ediția I în anul 1991, la ediția a XXV-a în anul 2015.2016-08-20_133404

Cartea-album bilingvă româno-germană „25 de ani DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN, 1991 – 2015 / 25 Jahre DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND, 1991 – 2015”, avându-l ca autor pe Erwin Josef Țigla, apare cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţii Interetnice de pe lângă Guvernul României în cadrul proiectului inițiat de către Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin sub numele de „Etnic 2016”.

Cartea-album va apărea în aceste zile, urmând a fi lansată atât la Reșița, cât şi alte localități din vestul țării.

CONCURS LITERAR-ARTISTIC

SOCIETATEA LITERAR-ARTISTICĂ SORIN TITEL DIN BANAT

Nr.1918-2018 / 8 august 2016

Comuna Mehadia, str.Pădurii 389 (Caraş Severin)

Rugăm binevoiţi a da publicităţii, prin mijloacele de care dispuneţi, proiectul nostru:

– Întâmpinăm un veac de la Marea Unire şi cu un concurs literar-artistic interjudeţean, cu sprijinul afectiv şi efectiv al Primăriei comunei Mehadia (primar Iancu Panduru), al Bisericii Ortodoxe Române din localitate (preot Ciprian Danci), al Cooperaţiei de Consum (reşedinte ec.Victor Cîrstoi) şi al Liceului ,,Nicolae Stoica de Haţeg” (director prof. Mihai Feneşan).

– Concursul literar-artistic se referă la: proză scurtă (medalion literar, crochiu, schiţă, povestire, nuvelă), poezie şi reportaj, cu un amendament: fiecare lucrare să aibă tangenţă cu MAREA UNIRE, cu Actul Naţional de la Alba-Iulia (1 decembrie 1918).

– Pot trimite lucrări literar-artistice creatorii de frumos din judeţele: Caraş-Severin, Timiş, Hunedoara, Arad şi Mehedinţi, creatori care nu au debutat editorial (individual sau în grup). Lucrările vor fi insoţite de o fotografie şi fişa cu datele personale ale autorului (autoarei).

– Lucrările vor fi evaluate de o comisie de premiere formată din: cadre universitare, profesori de liceu, scriitori şi publicişti. Lucrările premiate vor fi publicate în revista EMINESCU, publicaţia Societăţii. Lucrările premiate, dar şi nepremiate, insă valoroase în formă şi conţinut, vor constitui obiectul unei cărţi, ce va fi lansată la 1 Decembrie 2018, cu ocazia SIMPOZIONULUI MAREA UNIRE.

– Premiile vor consta în: bani, cărţi şi diplome.

– Concursul literar-artistic se va încheia în data de 31.12.2017.

– Materielele vor fi trimise la adresele:

– Nicolae Danciu Petniceanu, comuna Mehadia, str. Pădurii 389, Caraş-Severin, tel. 0255-523 204;

– Constantin Vlaicu, comuna Mehadia, str. Spitalului 125, Caraş-Severin, tel. 0255-523 193.

Ambele telefoane funcţionează seara între orele 1900-2100.

De asemenea, materialele pot fi trimise şi în format electronic pe adresa: slasorintiteldinbanat@gmail.com

 

Preşedinte                                                                                  Secretar

Prof. Nicolae Danciu Petniceanu         Inginer Constantin Vlaicu

Adalbert Gyuris – lansare de carte

cop

O întâmplare frumoasă, sub semnul cărții

Librăria Semn de carte a găzduit, marți 9 august 2016, o triplă lansare de carte. Scriitorul Adalbert Gyuris, a venit la această întâlnire cu cele mai noi cărți ale sale: Izgar- satul copilăriei mele (editura Singur, 2016) și Întâmplări- nuvele (editura Singur, 2015).La întâlnire a fost prezentă și nepoata lui Adalbert Gyuris, Rafaela Nemeth-Gyuris, pentru a ne prezenta prima sa carte, o frumoasă și sensibilă poveste intitulată, Steaua bunicului (editura Waldpress, 2016).

Despre  scriitorul, publicistul, pictorul și poetul Adalbert Gyuris au vorbit, poeta Alexandra Gorghiu, care a realizat mai multe interviuri cu acest scriitor de etnie germano- maghiară și publicistul și scriitorul Titus Crișciu.

Adalbert Gyuris este născut în Banat, în comuna Vermeș, satul Izgar. Școala primară o începe la Izgar, dar va continua studiile la Bocșa, unde se mută cu familia în anul 1963. După absolvirea liceului urmează cursurile Școlii de Arte Populare din Reșița, clasa profesorului Peter Kneipp.Debutează în publicistică în anul 1970. A publicat peste 70 de interviuri cu personalități din cultura română, majoritatea cuprinse în paginile cărților intitulate Întâlniri cu destine- interviuri editura Grinta Cluj. A fost corespondent la mai multe ziare și reviste din țară și din străinătate :Danemarca, Anglia, Irlanda, Spania, Ungaria, Germania. Este autorul unui careu de rebus record,10×10, în care toate cuvintele conțin litera X.

Pe tărîmul artelor plastice opera sa cuprinde lucrări de pictură și sculptură (xilogravură). Unele xilogravuri sunt realizate după caricaturile actorului Horațiu Mălăele.

AG_012 AG_001 AG_002 AG_003 AG_004 AG_007 AG_008 AG_009 AG_010 AG_011

“Este un călător prin țară și prin Europa. Un neastâmpărat, un om mereu aflat în căutarea altor modalități de exprimare artistico literare”, a afirmat Titus Crișciu. ”Întâmplările din volumul de nuvele lansat, sunt un buchet de amintiri puse în pagină și desigur au importanță pentru cei apropiați, pentru cei care sunt interesați de o anumită perioadă de timp, dar și pentru cei care doresc să cunoască amănunte semnificative, în special din Banat. Surprinde printr-un adevărat eseu,închinat cui nu te aștepți, plânsului,” a spus Titus Crișciu.

Dar manifestarea s-a derulat sub semnul bucuriei, deoarece Rafaela Nemeth Gyuris,care are  doar 7 ani, a spus celor prezenți cum i-a venit ei ideea de-a scrie această poveste frumoasă și cât de încântată a fost, când, a văzut ilustrația cărții, care aparține pionierului benzii desenate românești, timișoreanului Radu Clențiu.

“Nimic nu este întâmplător. Trecutul determină prezentul și prezentul viitorul. Omul este cel care trece prin toate acestea, alegângu-și calea.”- Viorel Muha

Despre calea artistică a lui Adalbert Gyuris s-a vorbit în continuare. Alexandra Gorghiu a citit din poeziile publicate de Adalbert  Gyuris în volumul ”Strigăt fără ecou”.

AG_012 AG_013 AG_014 AG_015 AG_016 AG_017 AG_018 AG_019 AG_020 AG_021Momentul dăruit de grupul muzical INTERMEZZO, al Forumului Democratic al Germanilor din Banat, alcătuit, astăzi din Mariane Chirilovici și Lucian Duca, a încheiat în cel mai plăcut mod, această întâmplare frumoasă. (Adriana Telescu)

„Copiii desenează ţinutul natal” la Suceava

Muzeul Bucovinei, Forumul Democrat al Germanilor din România – Filiala Regională Bucovina, Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin şi Asociaţia2016-08-08_232608 Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa au organizat la Suceava, sâmbătă, 6 august a.c., la sediul Muzeului de Istorie din capitala județului Suceava  vernisajul expoziţiei internaţionale de desene „Copiii desenează ţinutul natal / Kinder malen ihre Heimat”, ediţia a XIII-a. După prezentarea acestei expoziții la Reșița, la Feldbach, Stiria / Austria și la Maribor în Slovenia, a venit rândul și participanților din nordestul țării de a organiza expoziția cu caracter itinerant. 2016-08-08_232840

La vernisajul la care au fost prezenți invitați din mai multe localități din România și Ucraina au vorbit managerul Muzeului Bucovinei, Dr. Constantin Emil Ursu, președinta organizației etniei germane din Bucovina, Antonia Maria Gheorghiu, iar din Reșița, Erwin Josef Țigla.

La vernisaj au fost prezenți Klaus Christian Olasz din partea Ambasadei Germaniei la București precum și deputatul etniei germane în Parlamentul României, Ovidiu Victor Ganț, reprezentanți ai Forumurilor Germane din regiunile Bucovina, Satu Mare, Banat, Transilvania și Extracarpatic, din București.

Expoziția va rămâne deschisă la Suceava o săptămână, după care va fi prezentată în în septembrie la Cernăuți în Ucraina.

           Erwin Josef Ţigla

GĂRÂNA (CARAŞ SEVERIN) – SĂRBĂTOAREA GĂRÂNEI / WOLFSBERGER FEST ediţia a II-a, 2016

cc004PROGRAM:
Sâmbătă, 6 august 2016, orele 12:00 Sala de conferinţe a Hotelului RANCH- LA SCENĂ, POIANA LUPULUI

Simpozion COMUNITATEA GERMANĂ DIN REŞIŢA – 247 ani, REŞIŢA – 245 ani; moderator: jurnalistul Werner Kremm, „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien„ (ADZ); referenți: ing. Cristian Chioncel, prof. univ. dr., prorector UEM, vicepreşedinte al Forumului Democratic al Germanilor din banatul Montan; dr. ing. Romulus Ioan, director general al TMK Reşiţa; ing. Hugo Eduard Balazs, fotoreporter Stuttgart, Germania; ing. Karl Ludwig Lupşiasca. –
Prezentare film documentar: TMK 15 ani, siderurgia reşiţeană azi.

POIANA LUPULUI, orele 13:30
Expoziţie de printuri pe canvas REŞIŢA DE ALTADATĂ, selecţie semnată Lucian Duca
Dublă expoziție de fotografie: „REŞIŢA– 245 de ani” Ioan Mato sr. şi Ioan Mato jr.

POIANA LUPULUI, orele 15:30
FESTIVALUL BERII WIENINGER;

Cep: Lora Körtvelyessy
– Formaţia: WEIDENTHALER MUSIKANTEN (Germania)
– Grill party dansant, degustarea de bere, concursuri, muzică germană, antren.

POIANA LUPULUI, orele 21:00
MINUNATA-I PRIETENIA, ed. a VIII-a
Focul de tabară în care vom arde toate necazurile, răutăţile, gândurile rele de peste an, va fi aprins de primarul Gărînei- Wolfsberg, ing. Ioan Buda.

– Formaţia INTERMEZZO a Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan
– Chitare, poezie, prieteni, gânduri bune.

Duminică, 7 august 2016, orele 11:00
Drumeţie: Drumul Crucii/ Drumul Vieții- Kreuzzweg/ Lebensweg

Eveniment organizat de Societatea pentru Cultură METARSIS în parteneriat cu Forumul Gemocratic al Germanilor din Banatul Montan, Lupo Touring, La Scenă, cu sprijinul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Agil, Gordian şi Gradimex.

Hramul Bisericii Romano-Catolice „Maria Zăpezii” din Reșița

Duminică, 7 august 2016, va fi sărbătorit în cadrul unei Sfinte Liturghii festive în trei limbi, română, germană şi maghiară, hramul Bisericii Romano-Catolice „Maria Zăpezii” din municipiul de pe Bârzava.

Sfânta Liturghie de la ora 10:30 va fi concelebrată de părintele Gyuris László, preot romano-catolic de Zrenjanin / Becicherecu Mare, Serbia, de părintele canonic de Timișoara și arhidiacon al Banatului Montan, József Csaba Pál, și de părintele capelan János Varga, ambii din Reșița.

Înfrumuseţarea muzicală a Sfintei Liturghii va fi realizată de corul „Harmonia Sacra”, dirijor: prof. Gheorghe Colţa, şi de corul de tineret „Fiamma”, dirijor: prof. Christine Maria Surdu, ambele ale parohiei aflate în sărbătoare.

În cadrul sfintei liturghii se vor sărbătorii 35 de ani de preoție a părintelui arhidiacon József Csaba Pál și 20 de ani de preoție a părintelui János Varga.

În avanpremiera sărbătoririi hramului, miercuri, 3 august, va fi prezentată la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul Reșița, expoziția de fotografii „Santa Maria Maggiore din Roma (Italia)“, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

În continuare, explicaţii despre această sărbătoare „Maria Zăpezii”:2016-08-01_235433

Pentru a-şi arăta cinstirea şi iubirea faţă de Preacurata Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, încă din primele veacuri, creştinii au înălţat lăcaşuri de închinare şi le-au dedicat ei, dându-le diferite titluri care exprimau laude aduse Maicii Domnului, sau împrejurării legate de construirea respectivei bisericii. Roma creştină i-a închinat Fecioarei Maria peste o sută de biserici, multe dintre ele fiind construite pe locul unor temple şi clădiri ale Romei păgâne. Astfel, Biserica „S. Maria Antiqua” – „Sfânta Maria din Vechime” este reclădită din templul Minervei, în forul roman; „S. Maria dei Martiri” – „Sfânta Maria a Martirilor” a fost Panteonul roman, închinat cinstirii tuturor zeilor,  transformat în lăcaş de cult creştin în secolul al VII-lea.

Între bisericile cele mai vechi închinate Maicii Domnului în oraşul Roma este şi Bazilica „Santa Maria Maggiore” – „Sfânta Maria cea Mare”. După cum spune şi numele, este mai mare decât celelalte monumente mariane; s-a numit şi „Bazilica Liberiană”, deoarece se află pe locul şi pe temeliile bazilicii zidite de Papa Liberiu (352 – 366) pe ruinele unui vechi templu păgân.

O scriere apărută mai târziu spune că, în noaptea de 5 august a anului 352, Maica Domnului s-a arătat concomitent papei Liberiu şi unui patrician roman şi le-a cerut să construiască o biserică acolo unde în dimineaţa următoare vor găsi pământul acoperit cu un strat de zăpadă. A doua zi, o ninsoare neobişnuită, miraculoasă, acoperea o suprafaţă întinsă de pământ pe vârful colinei Exquilino. Papa şi bogatul patrician s-au apucat de lucru şi au început construirea primului mare sanctuar marian, căruia iniţial i s-a dat numele de „Sancta Maria ad Nives” – „Sfânta Maria a Zăpezii”. Un secol mai târziu, papa Sixt al III-lea, pentru a ridica un monument în amintirea Conciliului din Efes (431), la care a fost definită maternitatea divină a Mariei, a reconstruit biserica, dându-i dimensiunile actuale. Din această primă construcţie se păstrează navetele cu şirurile de coloane robuste în stil roman şi treizeci şi şase de mozaicuri admirabile care împodobesc nava principală. La stabilirea formei actuale şi înfrumuseţarea bazilicii au contribuit mulţi papi, de la Sixt al III-lea, care a putut să ofere „poporului lui Dumnezeu un monument mai mare”, închinat cinstirii Fecioarei Maria, căreia credincioşii îi acordă un cult, „mai mare” (hiperdulie) decât cel acordat sfinţilor (dulie), până la papii din epoca noastră. Bazilica se mai numeşte şi „Sancta Maria ad praesepe” – „Sfânta Maria a presepiului”, deoarece, în secolul al VI-lea, au fost aduse în ea scândurile unei iesle, considerată a fi rămase din ieslea în care a fost culcat Pruncul Isus în peştera din Bethleem.

Credinţa, arta şi istoria au făcut din Bazilica „Santa Maria Maggiore” un model şi un simbol al evlaviei creştine faţă de Preacurata Fecioară Maria. Pentru acest motiv, în anul 1568 s-a introdus în calendarul roman comemorarea sfinţirii, ca o chemare şi un îndemn la cultivarea şi adâncirea devoţiunii către Sfânta Maria, Maica lui Dumnezeu. Mai mult decât splendoarea monumentală a bazilicii, istoria străveche ne destăinuie taina acestei devoţiuni; chiar şi în timpul călduros al verii, Sfânta Maria face să apară stratul de zăpadă imaculată, adevărata temelie a lăcaşului închinat ei. Cinstirea Fecioarei fără pată îl ajută pe creştin să-şi păstreze nevinovăţia sufletului chiar în mijlocul unei lumi aprinse de focul patimilor şi, pe temelia nevinovăţiei, să înalţe templul viu al vieţii închinate lui Dumnezeu.

(text preluat de pe www.arcb.ro, al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti)

Gabriela Șerban: ”Întâmplări” la Biblioteca ”Tata Oancea” din Bocșa sub semnătura lui Adalbert Gyuris

După cum ne-a obișnuit, ADALBERT GYURIS își petrece o parte din vacanța de vară acasă, în România, mai precis la Bocșa și, de fiecare dată, ne surprinde cu un nou volum, o nouă carte care-i poartă semnătura.2016-08-01_233157

Iată că și în această vară suntem onorați a fi gazda unui eveniment editorial, prezentarea volumului de nuvele ”Întâmplări” apărut  la Târgoviște, editura ”Singur”, la finele anului 2015.

Cunoscut mai ales datorită  celor două volume  de interviuri cu personalități ale culturii române, dar și pentru activitatea sa publicistică și pasiunea pentru artă, Adalbert Gyuris ne propune un volum de proză scurtă inspirat din viața reală. Sunt întâmplări ale sale sau ale membrilor familiei sale, unele haioase, cu o anumită doză umoristică, altele  cu caracter documentar. Lecturând volumul, cititorul va cunoaște personaje precum Carol Loncear, bocșean, fost ministru al industriei grele în perioada 1958 – 1962, Claudius Myron Ișfan, poet din Bocșa, Constantin Gruescu, colecționarul mineralog de la Ocna de Fier, artiștii plastici Mihai Cătruna și Aurel Contraș din București sau caricaturiștii Horațiu Mălăiele și Ștefan Popa Popas. Importante sunt și consemnările cu privire la întâlnirea autorului cu părintele Teofil Pârâianu sau scriitorul Theodor Spengler.

De asemenea volumul este și un omagiu adus familiei sale: părinților săi, fratelui său, soției, copiilor și nepoatei, personaje care apar frecvent în ”întâmplările” relatate.

”Mă gândesc cu mult drag la părinții mei și îmi pare rău că de multe ori nu i-am ascultat, că am greșit și mai ales că niciodată nu le-am spus cât de mult îi iubesc.Încerc să fiu bun, corect, iubitor cu soția mea, fiica și soțul ei, cu fiul meu și prietena lui și mai ales cu scumpa mea nepoțică care este puntea dintre mine și viitor. La început am învățat de la mama, tata, bunici și mai târziu de la oameni, direct sau prin lucrările lor adresate nouă multe lucruri despre viața aceasta scurtă sau lungă, cu frumoase greutăți, necazuri și bucurii. Oricum, viața merită trăită în fiecare clipă și luate doar părțile bune din ea”, conchide autorul în ultima parte a cărții intitulată ”Gânduri la… răscruce”.

Adalbert Gyuris s-a născut la 23 august 1953 în comuna Vermeş, jud. Caraş-Severin, a copilărit în satul Izgar şi a studiat la Bocşa şi Reşiţa.

A debutat în publicistică în 1970. Până în 1997 a trăit şi muncit în Bocşa; din 1997 s-a stabilit în Germania. Este membru al Asociaţiei Caricaturiştilor din România (1996); Corespondent la diverse publicaţii din ţară şi străinătate. Adalbert Gyuris scrie articole de presă, cochetează cu poezia, este preocupat de rebus şi enigmistică, dar este atras şi de artele plastice, opera sa cuprinzând lucrări de pictură şi sculptură (xilogravură). Cu astfel de lucrări a avut expoziţii personale în ţară şi în străinătate. În perioada 2004 – 2012 realizează interviuri cu personalităţi marcante din cultura românească, interviuri publicate în presă apoi adunate în două volume: Întâlniri cu destine.

>>>>>>>>>>>>>>>Gabriela Șerban: ”Întâmplări” la Biblioteca ”Tata Oancea” din Bocșa sub semnătura lui Adalbert Gyuris