PAGINI DIN ISTORIA PRESEI ROMÂNEȘTI: A fost o vreme când Regatul, Biserica și guvernul României au fost conduse de un ziarist !

Deși titlul acestui eseu poate stârni mirare, el exprimă un adevăr istoric de netăgăduit: un jurnalist – membru al sindicatului ziariștilor – s-a aflat pe cele mai râvnite trepte de prestigiu, autoritate și demnitate oficială în România, personalitatea acestui putând fi evocată într-o ipostază multiplă:  șef de stat, prim ministru, academician, jurnalist, ocupant al celui mai înalt scaun într-o ierarhie inaccesibilă laicilor !

Din nefericire, astăzi, numele lui este ignorat în breasla jurnaliștilor, deși opiniile sale privind menirea ziaristicii sunt valabile și în zilele noastre. Ca urmare, vom prelua dintr-un articol semnat de jurnalistul ajuns pe treptele cele mai înalte ale vieții sociale din țara noastră câteva pasaje ilustrative.

Iată ce declara acesta: ”Am scris în toate ziarele și revistele[1], pe cât mi-au îngăduit puterile și numeroasele mele ocupațiuni oficiale”.

Scrisul, pe care îl practica acesta încă de pe băncile liceului, era o îndeletnicire  nobilă, care avea menirea de a asigura coeziunea, contribuind și la ”apărarea intereselor vitale ale neamului”. Divergențele de păreri, polemicile exprimate în articolele de ziar erau trecătoare, afirmă acesta, fiindcă ”fruntașii neamului continuau iarăși închegați munca lor pentru rezolvarea norocoasă a unor probleme de interes obștesc”.

Progresele uriașe – naționale, culturale, economice, sociale – înfăptuite de poporul român după Marea Unire, au condus la schimbarea condițiilor de viață, totuși ziaristica română n-a evoluat în bine, părăsind în mare parte terenul îndemnurilor spre muncă pașnică. ”Participarea noastră la conducerea treburilor publice a sporit poftele de îmbogățire, râvna după slujbe nemeritate, și mai ales a răscolit patimile politice, încât o mare parte din energiile de muncă ziaristică, și peste tot publică, se pierde în lupta dintre oameni, în paguba unei munci pozitive de progres.”

Acceptând frământările pătimașe, exprimate în articolele de presă, ca fiind fenomene inerente vieții publice, autorul consideră că ziaristica va trebui să revină la înălțimea ei principială de odinioară.

În special unele ziare ”trebuie să se înalțe din nou deasupra preocupărilor de grupări interesate, îndreptând atenția intelectualilor spre o muncă productivă, pozitivă, propovăduind pretutindeni cinstea și combătând corupția ce s-a încuibat așa de adânc în viața publică, și călăuzindu-se peste tot de dorul binelui obștesc.”

      Nu este nevoie ca toți să intre în luptele politice pătimașe, spune autorul, fiindcă ”sunt destule alte terenuri de activitate publică.”

Cu trecerea timpului, în pofida multor greutăți, o nouă mentalitate în ziaristică trebuie să învingă, pentru a cuceri opinia publică, „atât de înveninată de patimile politice, care prezintă poporului pe fruntașii lui în culori negre, discreditându-se reciproc”,

În caz contrar, „poporul  se va dezobișnui de respectul oricărei autorități și de stima către orice fiu ieșit din sânul său, ceea ce ar  fi o serioasă primejdie”.

În finalul articolului său, cel care semna, plin de nostalgie, ”un fost ziarist” adresa următorul îndemn:  „Deci, iubiți colegi, examinați posibilitățile și folosiți mijloacele ce credeți că duc spre înălțimea indicată”.

 

Articolul pe care l-am evocat aici este scris în luna Septembrie 1927[2]  de Elie Cristea, Fost ziarist,  membru al Academiei Române, având calitatea de membru de onoare al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, autorul articolului fiind nimeni altul decât Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu numele Miron Cristea, component al Regenței, forul colectiv de conducere al statului care, în conformitate cu prevederile Constituției în vigoare, dată fiind moartea suveranului Ferdinand, exercita prerogative regale pe durata minorității succesorului tronului[3],

Participând la Congresul ziariştilor[4], ținut la București, în luna decembrie 1922, în luarea sa de cuvânt,  Mitropolitul Primat sublinia „datoria ziaristului”, obligația ca acesta să cunoască tradiţia şi să o prezinte tineretului și societății, în scopuri educative.

Cu același prilej,  el rostește o altă cuvântare la ceremonia de sacralizare a Palatului ”Sindicatului Ziariștilor” din București, din 20 Noiembrie/ 3 Decembrie 1922,  subliniind din nou sentimentul apartenenței sale la breasla jurnaliștilor, declarând, ca ”fost ziarist”: ”invitarea aceasta ne-a cauzat o bucurie deosebită, putând constata, că presa română și în deosebi cei de la conducerea acestui Sindicat, apreciază în deplină măsură frumoasele tradiții bisericești și de credință religioasă, care – alăturea de cele naționale – stau la temelia pe care s–a dezvoltat până acum neamul românesc și țara lui”.

Miron Cristea, la acea dată Mitropolit Primat, ”binecuvântează munca, ce se va desfășura din acest palat”, urând ”presei române să devină și să rămână o putere cât mai simțită a vieții noastre naționale” .

El notează în jurnalul său: „În 3 decembrie am sfinţit eu personal palatul Sindicatului Ziariştilor, din Bucureşti. Erau şi ziarişti francezi, olandezi şi elveţieni. Am vorbit şi eu. Desigur că era o notă originală în discursul meu, care dădea ziariştilor români îndrumări pentru viitor”[5]

Elie Miron Cristea a fost nu numai Patriarhul Reîntregirii Neamului, nu doar Primul ministru al României, în fruntea unui guvern de uniune națională, timp de mai bine de un an, ci și un mare ziarist, care nu a uitat niciodată să sublinieze atașamentul său față de valorile și idealurile muncii de jurnalist.

                                                                                                             Dan Toma Dulciu/UZPR

                                                                                                                                 Viena

                                                                                                                             01.06.2020

 

[1] Familia, Lumina, Rândunica, Corespondența Română, Luceafărul,  Libertatea, Lupta, Foaia Poporului, Deutsche Volksblatt (Viena), Tribuna, Dreptatea, Gazeta Transilvaniei, Apostolul, Telegraful Român, Românul, Foaia Diecezană ș.a.

[2] ” Almanahul  Presei Române din Ardeal și Banat -1927, (p.27). Înființat în anul 1920, Sindicatul Presei Române din Ardeal și Banat a fost dizolvat în anul 1948, bunurile și întregul patrimoniu fiind preluate de Uniunea Sindicatului Artiștilor, Scriitorilor și Ziariștilor (USASZ).

[3]  Articolul 83 din Constituție.

[4]  I. Mihălcescu, „I.P.S. Mitropolit Primat la Congresul Ziariştilor”, în BORom, XLI, 1922– 1923, 3, pp. 223–225.

[5] Elie Miron Cristea, Corespondenţă, Documente, Memorii.  Contribuţii istorice privind perioada 1918–1939, Sibiu, 1987, p. 349.

 

Spectacole de calitate când artiștii și publicul devin o singură entitate

(dialog cu Ciprian Nicolae ROMAN, manager al Centrului de Cultură și Artă al Județului Hunedoara)

– Ce înseamnă pentru dvs., în calitate de manager, coordonarea activității Centrului de Cultură și Artă al Județului Hunedoara?

– Centrul de Cultură și Artă al județului Hunedoara este o instituție din subordinea Consiliului Județean Hunedoara, structurată pe trei domenii de activitate culturală și educațională: Ansamblul Focloric Profesionist „Drăgan Muntean”; Școala Populară de Arte; Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.

Activitățile celor trei departamente sunt concepute cu o strânsă legatură între ele – elevii claselor Școlii Populare de Arte (280 de elevi la canto, dans, instrumente) reprezintă „pepiniera” Ansamblului nostru și nu numai (foarte mulți dintre ei, atunci când pleacă în marile centre universitare ca și studenți, activează în cadrul altor ansambluri de prestigiu din orașele universitare).

Activitatea Ansamblului este sustinută din punct de vedere logistic, metodologic și artistic de către colegii de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale.

Ansamblul Profesionist „Drăgan Muntean” pune în scenă și transmite publicului forma finală a cercetărilor, culegerilor, momentelor coregrafice sau instrumentale, asigură suportul pentru toți colaboratorii, astfel încât beneficiarul final – publicul, participă la evenimente de bună calitate, organizate de specialiști în domeniu, după reguli și criterii bine stabilite.

Am descris, succint, modul în care se desfășoară activitatea Centrului. Coordonarea acestor activități, pentru mine  reprezintă, pe lângă o mare responsabilitate (suntem o institutie care ne adresăm marelui public,  finalul acțiunilor noastre le judecă publicul) și o împlinire a activității mele profesionale, pentru că, în calitate de manager, am încercat să îndrept anumite lucruri pe care le cunoșteam din activitatea artistică și cu care nu eram de acord (repertorii slabe ale unor participanți la actul cultural, lipsa repetițiilor, apariția și influența unor persoane străine de acest domeniu etc.).

Toate aceste lucruri se regăsesc în proiectul meu de management, încercând de la an la an să îmbunătățim, să venim cu noutate în coordonarea acestor activități, iar ca exemplu, cred că este un lucru important faptul că în anul 2019 am avut un număr de aprox. 50 000 de beneficiari (oameni prezenți fizic la evenimentele noastre – Festivalul Concurs „Drăgan Muntean”, Serbările Naționale Țebea, Festivalul Taragotului, Costești, Poienița Voinii, Târgul Meșterilor Populari etc).

– Care vă sunt satisfacțiile responsabilității de manager?

– Au fost multe momente de satisfacție, de împliniri, în cei trei ani de când conduc această instituție. Este un domeniu de activitate în care rezultatele nu vin imediat, apar în timp.

Dacă ne gândim la faptul că, astăzi județul Hunedoara are un ansamblu profesionist, care poate sta alături de prestigioase ansambluri din țară, înființate în urmă cu 50 – 60 de ani (cu tradiție  și rezultate în domeniu) – este o mare satisfacție.

Dacă în urmă cu 4-5 ani Școala Populară avea 80-100 de elevi, astăzi avem 280 de elevi la clase din Deva, Hunedoara, Petroșani, Brad, iar cererile de înscriere depășesc cu mult capacitatea noastră logistică și administrativă (săli de clasă, profesori etc.).

Invitațiile pe care le primim pentru a participa la festivaluri și evenimente de amploare alături de ansambluri precum „Transilvania” din Baia Mare, „Banatul” din Timișoara, „Doina Gorjului” din Tg. Jiu, „Baladele Deltei” din Tulcea – ne oferă de asemenea mari momente de satisfacție, mai ales atunci când publicul din mari orașe ale țării aplaudă reprezentațiile noastre, iar noi spunem cu mândrie că „Venim din Hunedoara!”

Suntem onorați atunci când oameni de cultură, recunoscuți la nivel național, se oferă să semneze un articol în revista noastră de specialitate „Miorița” revistă ce apare anual, ajunsă în 2019 la numărul 25.

Ceea ce este însă foarte important, este faptul că am fost și suntem sprijiniți la un nivel maxim de încredere de către Consiliul Județean Hunedoara. Am spus și voi spune tot timpul acest lucru, nimic din ce am enumerat mai sus nu ar fi fost posibil fără Consiliul Județean Hunedoara.

>>>>>>>>>>>> Citește articol întreg

Mereu în sprijinul comunității

(dialog cu ing. Haralambie VOCHIȚOIU director general la SC Euro Jobs București – Petroșani, fost senator – lider de grup în Parlamentul României)

 – Am aflat că dovediți mult entuziasm în activitatea zilnică. Este adevărat?

– Atunci când faci ce îți place, da, faci cu entuziazm. Eu, alături de colegii mei suntem implicați în derularea de proiecte cu ajutorul cărora ajutăm comunitatea să se dezvolte. Proiectele se derulează în aproape toată România și municipiul București. Persoanelor care în acest moment au dificultăți în dezvoltarea profesională pentru ocuparea unui loc de muncă calificat sau pentru a avansa pe un post mai bun li se oferă gratuit mai multe cursuri  de calificare/ recalificare sau chiar evaluări de competențe.

Furnizăm calificare pentru toate categoriile socio profesionale inclusiv pentru cadre didactice și cadre medicale.

De asemenea, suntem autorizați pentru prelucrare și arhivare documente – singura  arhivă din județ, în acest moment avem 1,7 km de spațiu de depozitare.

Am reușit să aducem digitalizarea și tehnologia Blockchain. Colegii mei au fost instruiți și acum pot spune că sunt familiarizați cu această nouă tehnologie care este viitorul în tot ce înseamnă documente, indiferent de domeniul de activitate.

– Cum stați cu politica? Pe ce „pedală” mai accelerați?

– Am făcut politică la cel mai înalt nivel, am cunoscut oameni importanți ai vieții politice și eu cred că în cei 4 ani în care am fost senator, fiind chiar la conducerea Senatului României, am făcut legi care au ajutat la creșterea veniturilor pensionarilor minieri, a jurnaliștilor, a celor din armată și chiar a polițiștilor comunitari.

Am inițiat statutul ceferiștilor, am instituit pensia minimă pentru agricultori, am fost alături și de iubitorii de animale în demersul lor de protejare a necuvântătoarelor.

În acest moment nu fac parte din niciun partid politic, dar sunt atent la tot ce se întâmplă pe scena politică.

Promit că voi susține din afara politicii oameni care îmi inspiră încredere, indiferent de culoarea politică.

– Cum vă mai implicați în viața comunității?

– Plătind salarii consistente, bonusuri și asigurând dezvoltarea personală și profesională la peste 100 de oameni care constituie grupul de colaboratori cel mai apropiat. Acești oameni au diverse activități și responsabilități.

Plătim lunar la ANAF și taxe locale, aproximativ 100.000 euro.

Am devenit prin munca noastră unul dintre cel mai mare contribuabil regional, Euro Jobs a devenit o firmă fanion pe piața forței de muncă din România și un jucător important în absorbția de fonduri Europene pentru entități publice și private.

De două ori pe an suntem implicați în plantarea de pomi fructiferi sau de brazi în zona Petrila la Pro Pescar unde peisajul face concurență cu Elveția. Acolo, noi am făcut un obicei de a planta pomi pentru a înfrumuseța zona, dar și de a ajuta la stabilizarea solului de steril depozitat de-a lungul timpului.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă oferim copiilor și persoanelor în vârstă pachete cu mici bucurii. Chiar dacă nu facem public aceste acțiuni, ele sunt deja un obicei al grupului nostru de colegi care se mobilizează și duc aceste pachete celor care au mai multă nevoie de ele.

– Care vă sunt gândurile de viitor?

– Vreau să ajungem în top 10 firme din România.

Vreau să mă bucur cât mai mult de familia mea restrânsă, să mă bucur de familia extinsă – colegii mei și să ne implicăm activ în comunitatea unde ne desfășurăm activitățile.

– Ce transmiteți din Valea Jiului, unde de altfel ați locuit, cititorilor noștri?

– Nu mai locuiesc de mult doar în Valea Jiului, dar  niciodată nu voi uita că mă trag din acestă zonă frumoasă, din județul Hunedoara, care după părerea mea este leagănul poporului român și le transmit tuturor cititorilor dumneavoastră cele mai bune gânduri și îndemnul să facă din acestă perioadă interesantă, cea mai mare oportunitate a vieții lor.

 

Au consemnat Ioan Vlad/ UZPR, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR