Un gând de astăzi, de 15 iunie, la Eminescu și la cei 250 de ani ai Reșiței industriale pe care îi vom marca anul viitor…

La 15 iunie 1889, acum 131 de ani, se stingea la București Mihai Eminescu…

În urmă cu aproape un an și jumătate, cu prilejul manifestărilor prilejuite de Ziua Culturii Naționale la Reșița, se lansa cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”. În acest cadru, omul de cultură reșițean dr. Ada Cruceanu-Chisăliță, apreciat de toate mediile intelectuale ale Cetății, remarca, printre altele, că ar trebui ca anul acesta să fie „cel al instituirii la Reșița a Monumentului Luceafărului. Asta pentru că, știm cu toții, nu avem un monument al lui Eminescu, dar avem un Monument Eminescu prin traducerea poemului de către reșițeanul Ludwig Vinzenz Fischer, și evident, pus în piatră, în bronz, în orice altceva, el va deveni Monumentul Eminescu la Reșița”.

Gheorghe Jurma, de asemenea un nume de referință în cadrul culturii reșițene, unul dintre autorii cărții-album, spunea în cadrul unei lansări organizate la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași, în luna martie a acestui an, printre altele: „Reșița nu e vreun mare centru cultural, dar a fost un mare centru industrial… Şi-a dobândit, totuşi, în timp, niște dimensiuni culturale specifice, niște tradiții fie în plan muzical, fie în plan tehnic, fie chiar în planul literaturii, cu care din când în când trebuie să ne mândrim și noi care nu avem un monument Eminescu acolo. Am avut un mare realizator, pe Corneliu Diaconovici, care a făcut prima Enciclopedie a României, 1898 – 1904, în trei volume. E originar de la noi, s-a născut lângă Reșița, la Bocșa, dar a murit la Reșița şi are mormântul acolo. El a tipărit revista Romänische Revue, o revistă în limba germană pentru popularizarea culturii românești în Europa. Între altele, în această revistă sunt foarte multe traduceri din Eminescu. Unul dintre traducătorii lui Eminescu este Ludwig Vinzenz Fischer, un german care a trăit la Reșița și care a tradus foarte frumos mai multe lucrări din Eminescu, Alecsandri, lucrări de folclor și așa mai departe. Luceafărul eminescian a fost tradus pentru prima oară în limba germană la Reșița în 1889 și publicat în revista Romänische Revue.”

Anul viitor, 2021, Reșița își va sărbători cei 250 de ani de activitate industrială, o sărbătoare care va trebui să lase în urmă și lucruri importante pentru cultura locului, și de ce nu, pentru cultura națională. Oare ce ar fi dacă, în anul viitor, la Reșița se va dezveli un monument al Luceafărului eminescian, astfel înscriindu-se și fosta Cetate de Foc pe harta municipiilor reședință de județ cu un monument Eminescu? Oare cine poate sprijini această inițiativă?

 

Erwin Josef Țigla

Sacrificii și un repertoriu plăcut publicului

(dialog cu solista de muzică populară Valerica Ianoși MARIAN – Hunedoara)

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră muzica populară?

– Mi-am petrecut copilăria și adolescența în localitatea Râciu, jud. Mureș. Îndeletnicirea de bază a locuitorilor în acea vreme era cultivarea pământului și creșterea animalelor. Oamenii cântau foarte mult și jucau la petrecerile sau la manifestările organizate, îmbinând tradiția populară cu arta meșteșugului pe care îl practicau. Cântecele populare, doinele, romanțele populare și pricesnele erau un suport moral pentru activitatea de zi cu zi, iar oamenii erau dependenți de ele ca de hrană și îmbrăcăminte. Așa se face că muzica populară a devenit și pentru mine o hrană sufletească pe care eu am încercat s-o ofer și altora.

– Este plăcut să fii cântăreț de muzică populară?

– Pentru a deveni cântăreț de muzică populară, se cer sacrificii și un repertoriu plăcut publicului, în care să se regăsească majoritatea ascultătorilor. Pe acest fond apare satisfacția sau plăcerea de a fi cântăreț.

– Ce v-a determinat să îmbrățișați cântecul popular?

– Participarea încă din primii ani de școală și până a ajunge solistă profesionistă la mai multe concursuri și festivaluri de folclor unde am fost premiată (de cele mai multe ori cu locul I),  m-a făcut să  înțeleg că îndeplinesc condițiile unui artist profesionist. Și acum mă bucur.

– Care zone folclorice sunt reprezentate prin cântecele dumneavoastră?

– Localitatea Râciu, jud. Mureș o reprezint cu cinste prin cântecele mele, dar cu aceeași dragoste, interpretez cântece și din alte zone ale țării – în special cele care sunt creațiile mele -.

– Ce reprezintă pentru dumneavoastră auditoriul cântecelor pe care le interpretați?

– Este ca și cum te-ai afla în fața unei comisii de examinare, iar valoarea ta ca artist depinde de nota pe care ți-o dă auditoriul. Pentru a te menține ca valoare, a fi îndrăgit, respectat, apreciat și un model pentru mulți care își doresc să îmbrățișeze această carieră, trebuie să oferi auditoriului cântece plăcute, atractive și interpretate cu suflet, cu pasiune și dăruire.

– Ce satisfacții vă aduce cântecul popular?

– În timpul când mă aflu pe scenă și văd cum publicul fredonează împreună cu mine cântecele îndrăgite de ei. De adăugat că am avut posibilitatea în toți acești ani să achiziționez costume tradiționale contribuind în acest fel  la păstrarea tezaurului românesc. Am colindat cu cântecele mele mai toate județele țării și am participat la concursuri și festivaluri de folclor.

– Cântați și pricesne? Și cum explicați această pasiune?

– Eram copil când cântam pricesne împreună cu frații mei la biserica din sat și la Mănăstirea Nicula, jud. Cluj. Cântam acasă, la bisericile din satele învecinate, la diferite manifestări istorice sau religioase. Am cântat în singurătate sau când mi-am legănat fetița și desigur ori de câte ori am avut ocazia.

– Ce gânduri transmiteți cititorilor noștri, în mod deosebit iubitorilor de muzică populară?

– Noi, românii, suntem recunoscuți în lume prin tradițiile populare, așa că doresc ca fiecare dintre ei să aibă un costum popular românesc, să-l poarte cu cinste și mândrie oriunde s-ar  afla, alături de tricolorul românesc, iar cântecul popular, patriotic și cântecul religios să-i ajute să depășească momentele de cumpănă în viață.  

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș    

Școala online – o reușită

Trăim într-o perioadă în care societatea trece prin numeroase schimbări din cauza pandemiei. Pe acest fond, prof. Manuella Ioana TODOR, în calitatea sa de director adjunct (în foto) la Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara ne-a declarat: „Cursurile școlare desfășurate la unitatea noastră, în mediul online ne-au ținut conectați, ajutându-ne astfel, prin intermediul aplicațiilor precum WhatsApp, Messenger, dar și a platformelor educaționale (Google Classroom, Google Meet) să continuăm actul instructiv – educativ. Chiar dacă la început am fost luați pe nepregătite, împreună am învățat să învățăm, să depășim toate piedicile și să continuăm demersul didactic. Tehnologia ne-a ținut uniți și ne-a ajutat să ne apropiem unii de alții: profesori de elevi, elevi de materie,  reinventând astfel procesul educativ în secolul XXI.

În perioada de dinaintea vacanței de Paști, organizarea educației la distanță a presupus în cea mai mare parte utilizarea aplicațiilor de transmitere a mesajelor scrise sau a imaginilor (de exemplu – WhatsApp), convorbiri telefonice directe între cadrele didactice și elevi, diferite site-uri cu conținut educațional și platformele educaționale care permit conferințe video cu un număr ridicat de utilizatori (Zoom).

Elevii au primit teme și teste pe aceste platforme, existând astfel posibilitatea feedback-ului, pe baza căruia li s-a putut evalua activitatea; programul online având un pronunțat caracter interactiv.

În perioada de după vacanță, activitatea teoretică și practică (proiectată și coordonată de către maiștrii instructori) s-a  desfășurat după un program complet de studiu, utilizându-se orarul școlii din perioada anterioară; elevii au putut interacționa cu colegii și cu profesorii prin intermediul platformei Google Meet. 

Pe platforma  Google Classroom, utilizată în a doua etapă (după vacanța de primăvară), profesorii au postat lecții și teme, teme proiect, dublate de video conferințe săptămânale (în funcție de materie), pentru ca elevii să primească lămuririle necesare în legătură cu materialele postate.

Activitatea depusă de către profesori și maiștri instructori în această perioadă a fost asiduă; s-au utilizat lecții/materiale și link-uri publicate pe diferite platforme metodologice, s-au creat materiale, teste etc., prin intermediul platformei Google  Classroom.

Totodată s-au desfășurat online activitățile pedagogice și de sprijin, de consiliere și coaching, activități din cadrul Proiectului ROSE-SCOP, proiect aflat în anul II de implementare, la care au participat cu precădere elevi din clasele terminale, dar și câțiva elevi din clasa a X-a.

Finalitatea acestor activități s-a materializat în creșterea performanțelor școlare și a reușitei la examenul de bacalaureat pentru elevii din clasele terminale.

Avantajele cursurilor online reprezintă o evoluție firească a metodelor moderne de predare-învățare, pe care acum am avut ocazia să le folosim cu maximum de eficiență: filmulețe, linkuri, exerciții online, teste pe platforme educative, proiecte interactive. Desigur, sunt și dezavantaje ale școlii online, referitoare la faptul că nu toți elevii au acces la internet sau nu dețin device-uri smart. Cu aceștia am făcut ore și teme prin telefon, încercând să fim cât mai aproape de ce a fost. Latura emoțională a relației profesor-elev-materie a avut cel mai mult de suferit, însă considerăm că am reușit să le dăm elevilor speranță, încredere și putere să treacă mai ușor peste această perioadă. În plus, am pus bazele unei colaborări virtuale pe care o vom folosi concomitent cu predarea în condiții normale, atunci când acest lucru va fi posibil.

Și a trecut timpul! Din starea de urgență, am trecut la starea de alertă!

Pentru elevii claselor terminale, a sunat ultimul clopoțel! Și, ca în fiecare an la începutul verii, am încheiat un capitol din cartea „Ani de liceu”, scris de elevi și profesori de la  Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara.

Reușită a fost festivitatea de absolvire a elevilor de la Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara, ocazie cu care ne-am întâlnit elevi, părinți, dascăli… Au fost momente unice, emoționante!

S-a predat cheia succesului, s-au înmânat diplome de merit, au fost desemnați șeful de promoție – Andrei Bogdan Pleșescu (cls. a XII-a zi)  și cel mai performant elev de la liceu seral –  Samuel Chicu (cls. a XIII-a), elevi cu care ne mândrim, deși le urmează exemplul mulți alții. Tot în această perioadă, elevii școlii noastre au participat la concursuri online în cadrul unor facultăți de elită (Facultatea de Chimie Industrială și Ingineria Mediului, Universitatea Politehnică Timișoara, Facultatea de Ingineria Materialelor și a Mediului, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca) unde au obținut: Locul II la Concursul Național de Idei și Proiecte „Educația Ecologică – ECOSMARTIM”- Pleșescu Bogdan Andrei, Parnică Andrei Răzvan; Mențiune la Concursul SIMTECH-JUNIOR- Vințan Ioan Răzvan.

Felicitări absolvenților de la  Liceul Tehnologic „Constantin Bursan” Hunedoara, Succes la examene și mai ales la examenul Vieții!

Așteptăm cu drag absolvenții clasei a 8-a, pentru a continua și a aduce plus valoare activităților derulate de colegii lor mai mari.

„Construiește-ți viitorul, împreună cu noi!”

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș