Gânduri la sfârșit de an 2021

Anul 2021 a însemnat pentru mine, după primul an de pandemie, 2020, un al doilea în care CULTURA ÎN PANDEMIE, CULTURA ÎN TRANSFORMARE, CULTURA este cea INVINGĂTOARE!

Chiar dacă nu visam până în martie 2020 că vom trăi aceste vremuri, Dumnezeu ne-a arătat, nouă, celor care trăim în acest nou secol al transformărilor, că suntem atât de mici și firavi, vulnerabili la o simplă adiere de vânt… Dar, ca un Dumnezeu bun care este, ne-a dat puterea ca, privind la greșelile noastre din trecut, să mergem mai departe, împreună cu EL!

Și am mers mai departe, noi cei activi în cultura locului, crezând și sperând în El și în ceea ce ne unește: limba, spiritualitatea, cultura și spațiul în care trăim! Și împreună am răzbit, am ieșit învingători!

Anul 2021, anul jubileului reșițean – „Reșița: 250 de ani de industrie” -, a fost în parte un an al solidarității și comuniunii! Iar acesta nou, 2022, cel în care vom sărbători împlinirea celor 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu aburi pe teritoriul actual al României, dar și împlinirea a 50 de ani, la 29 aprilie 2022, de când s-a inaugurat muzeul de locomotive în aer liber din zona Triaj a Reșiței, să fie acel an în care suntem chemați să fim împreună, să mergem mai departe, datori fiind trecutului nostru comun, generațiilor din înaintea noastră, fiecare făuritoare de speranțe la timpul său!

Prin El – Bunul Păstor -, cu El vom merge și în anul 2022 mai departe și vom învinge, trăind în speranță și dragoste față de adevăr și frumos!

Erwin Josef Țigla

Gest nobil de sărbători la Reșița

Asociația Caritativă „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reșița a fost înainte de Sărbătoarea Crăciunului activă în a sprijini pe cei nevoiași. Astfel, cu prilejul sărbătorile de sfârșit de an, ing. Elfriede Gheorghiță, directoarea Centrului Social „Frédéric Ozanam” Reșița, a avut grijă ca 55 de pachete pentru adulți precum și 30 de pachete pentru copii să ajungă la familii nevoiașe de pe teritoriul municipiului Reșița. Aceste pachete au fost finanțate din fondurile proprii și dintr-o sponsorizare venită din partea Landului Carintia, Austria. Împărțirea pachetelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Caritas Timișoara / Serviciul de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice Reșița.

Erwin Josef Ţigla
Președintele Asociației Caritative
„Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reșița

Plăți aferente campaniei 2021

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) – după cum ne spunea Veronica TOPOR (foto) director executiv al Centrului Județean Hunedoara – a autorizat la plată suma de 936.328.606 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Bugetul Naţional, astfel:

• 857.886.039 euro din FEGA, FEADR și cofinanțare de la bugetul național pentru plata finală, Campania 2021. Au fost autorizați un număr de 749.420 de fermieri, ceea ce reprezintă 92,07% din numărul fermierilor care au depus Cerere unică de plată în Campania 2021;
• 2.159.722 euro din FEGA pentru măsurile de piață;
• 76.282.844 euro din bugetul național pentru schema de ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, schema de ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol.
De notat că în județul Hunedoara au fost primite 16.802 cereri, eligibile la plata finală fiind 16.705, iar 15.809 fermieri au fost autorizați, suma totală fiind de 16.846.402, 26 euro.
APIA va continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2021 în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

Inspectorii de muncă – o nouă campanie de control

Inspectorii de muncă ai Serviciului Relaţii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne spunea Adrian Florin BOZDOG (foto) în calitatea sa de inspector şef – au derulat o campanie de control la angajatorii care asigură servicii externe de prevenire şi protecţie pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă.
Plecând de la cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legale referitoare la: nerespectarea duratei maxime a timpului de muncă, necompensarea orelor suplimentare cu timp liber corespunzător, neacordare sporuri la salariu, neacordarea liberelor în zilele de sărbătoare legală, lipsa evidenţelor clare a timpului de muncă şi a orelor efectiv lucrate, neevidenţierea reală a timpului de muncă în cadrul contractelor cu timp parţial şi transmiterea cu întârziere a contractelor în aplicaţia ReviSal, controalele au vizat cu predilecţie aceste aspecte.
Obiectivele avute în vedere au constat în identificarea angajatorilor care nu respectă prevederile legale, diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative ce derivă din eventualele încălcări ale legii, eliminarea neconformităţilor constatate şi, nu în ultimul rând, creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi lucrătorilor privind necesitatea respectării prevederilor legale în materia relaţiilor de muncă.
În cadrul campaniei au fost controlaţi 12 angajatori din domeniul de activitate vizat la care lucrau 48 de persoane, din care 27 aveau întocmite contracte cu timp parţial.
Nu au fost depistaţi angajatori care foloseau muncă nedeclarată sau subdeclarată. Deşi a fost nevoie ca inspectorii de muncă să aplice sancţiuni contravenţionale, totuşi aceştia au constatat un număr de 14 neconformităţi astfel: nerespectarea de către angajator a obligației angajatorului de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, nerespectarea termenului transmiterii în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în ziua anterioară începerii activității pentru fiecare persoană care urmează să fie angajată, neevidenţierea în contractul de muncă cu timp parţial a repartizării programului de lucru, lipsa documentelor justificative care demonstrează efectuarea plăţii salariului către lucrătorul îndreptăţit, pentru toată perioada lucrată.
Au fost dispuse 14 măsuri cu termene de îndeplinire stricte şi care vor trebui permanent menţinute pe toată perioada derulării activităţii.
Inspectorii de muncă îşi vor face datoria şi în perioada care urmează efectuând controale tematice sau inopinate pentru supravegherea respectării legislaţiei atât în domeniul relaţiilor de muncă, cât şi în cele ale securităţii şi sănătăţii în muncă sau supravegherii pieţei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

SĂRBĂTORI FERICITE!

Gândind…lecturând Mărturii Maramureşene,nr.8-9,2021

Constantin MARIN

,,Dumnezeu este roata cea mare. Roata mare se învârte mai încet, dar ajunge din urmă roata  mică, ce se învârte mai repede. Cu cât roata este mai mare, cu atât rotirea este mai înceată şi zgomotul mai mic; cu cât roata este mai mică, cu atât rotirea este mai iute şi zgomotul mai mare. Acest fapt se potriveşte şi lucrurilor, şi oamenilor. Roata cea mai mare din sufletul omului este Dumnezeu. Marginile ei nu se pot vedea, nici mersul ei nu se poate auzit din pricina mulţimii şi a larmei roţilor celor mici. Însă, în clipa în care toate roţile cele mici din sufletul omului se liniştesc, abia atunci sufletul se oglindeşte în nemăsurata roata dumnezeiască, în care se cuprinde cerul şi pământul. Şi în faţa acestei vederi, pe cât de rară, pe atât de neaşteptată, sufletul simte o bucurie de negrăit.”

Aceste cuvinte au fost spuse de părintele Nicolae Velimirovici. Pentru a nu intru în ,,larma roților celor mici”, găsesc de cuviință că este de folos să fiu un mărturisitor al Mântuitorului nostru.

Așadar, viața mea se împarte (sau se desparte?) în trei capitole: 1. când am fost ateu; 2. când am rătăcit prin diverse secte / culte, toate cu ,,fundație” creștină; 3. când am descoperit ortodoxia, prin ascultarea predicilor părintelui Constantin Joița. A urmat, pas cu pas, adăugarea de bucurii duhovnicești, prin întâlnirea cu preoți care au contribuit la consolidarea mea spirituală.

Aș putea să fac o scurtă trecere în revistă a unor momente, pe care, la scurtă vreme după consumarea lor, nu conștientizam ajutorul pe care îl primisem. A trebuit să treacă o perioadă, pentru a înțelege faptul că fiecare din acestea mi-au fost necesare, foarte utile. Am mai înțeles ceva: fiecare dintre noi are un însoțitor, un înger păzitor. La fel se întâmplă și cu mine, desigur.

Am folosit, în fraza anterioară, expresia ,,se întâmplă”. Și eu fac parte din categoria persoanelor care consideră că absolut nimic nu este întâmplător. Nu vreau să obosesc pe cititorii revistei, menționând situațiile dificile prin care mi-a fost dat să trec.

Mai bine să fac un ,,viraj” brusc și să spun cum l-am cunoscut pe părintele Radu Botiș. Aici, în Ploiești, beneficiez de prietenia unor oameni cu care rezonez într-un fel special. Este vorba de profesorii Nae Stanciu, Adrian Iosif, Traian Lazăr, dar și de minunatul om de spirit, de răscolire prin izvoarele vechi ale ortodoxiei, domnul Ernest Herman, stabilit, de un număr apreciabil de ani, în SUA. Și, într-una dintre dăți, a sosit printre noi părintele Radu Botiș.

De la prima întâlnire cu noi, am observat la dânsul câteva particularități: vorbea puțin, era rezervat în gesturi, nu se entuziasma, uneori zâmbea, gest care însemna că este de acord, mai mult sau mai puțin, cu ceea ce tocmai spusese unul dintre noi.Un element important: locul ales pentru întâlnirea noastră se numea ,,Cetate”. Era vorba de o terasă. Să ne amintim de Caragiale și schițele sale, care aveau drept ,,obârșie” un asemenea loc. Un critic literar a parafrazat volumul de schițe al lui Caragiale, intitulat de acesta ,,Momente”, numindu-le ,,Monumente”. În felul acesta, Caragiale realizase o galerie de prototipuri umane care, din păcate, de la el până acum, nu au dispărut.)

.           .           .           .           .           .           .           .           .           .           .           .           .          

Andreia Ghib, floarea din grădina părintelui Radu Botiș, ne oferă un material interesant, bogat în exemplificări, despre arbore și semnificația lui, pornind de la considerațiile cercetătorului Romulus Vulcănescu și cartea acestuia, Coloana cerului.

Energica doamnă Cezarina Adamescu semnează eseul-meditație, intitulat ,,Luminile umbrei”, dar și excelentele miniaturi ,,Poeme în proză”.

Profesorul de istorie, ploieștean, Traian Lazăr realizează o amplă prezentare a cărții monografice dedicată orașului Ulmeni, de cei doi frați, Mircea și Radu Botiș.

,,Muncă de 23 de ani, la adaptarea în versuri a Vechiului și Toului Testament, aceasta este dubla ,,ispravă” a răbdătorului și inspiratului creștin Ioan Ciorca.

Acest număr cuprinde o mulțime de poezii, frumoase, diafane, catifelate, fiecare dintre ele purtând ,,marca” autorilor . Spre final, aflăm de primirea premiului U.Z.P.R., acordat scriitorului Radu Botiș, fondator al mai multor reviste și on-line.

            Așadar, să ne bucurăm împreună, alături de Radu Botiș.

            Doamne ajută la fiecare.

Nobilitatea la românii bănățeni

,,O carte scrisă sau citită este ca o boală învinsă”- spunea filozoful Lucian Blaga. Așadar, cartea istoricului Costin Feneșan- Diplome de înnobilare și blazon din Banat, apărută la Editura de Vest, Timișoara, 2007 are menirea de a-l vindeca pe cititor de boala ce planează asupra poporului român- pericolul de a se pierde identitatea- dovedindu-se a fi o rezistență a gândului și a bunului simț în vremurile de azi.

Apariția cărții este un gest recuperator, dar și de justiție pentru nobilimea română din secolele XIV- XVII, în Banat. Ea demonstrează continuitatea românilor în spațiul bănățean, ca și în țară și că elementul țărănesc era dominat de români în Banatul evului mediu.

Figură proeminentă a istoriografiei contemporane – istoricul Costin Feneșan se dovedește a fi o impresionantă personalitate culturală, cu o uimitoare perspicacitate, un cărturar umanist multilateral, de formație enciclopedică. Este un savant și un gânditor autentic preocupat de descifrarea misterului originii și continuității poporului român în spațiul dintre Carpați și Dunăre, care ține la adevăr și este străin de orice lingușire.

L-am cunoscut cu prilejul simpozioanelor de istorie națională organizate în județul Caraș- Severin de către profesorul Gheorghe Magas- inspector școlar de specialitate, cât și din cărțile Domniei Sale și am constatat că are o ținută ce exprimă măreție și demnitate, sugerând în persoana lui un spirit luminat, care aduce vederi înaintate, în epoca fripturiștilor, menite să împrospăteze cultura și să deschidă societății românești noi perspective.

Cartea conține 59 diplome de înnobilare și blazon, fiind astfel întocmită încât să intereseze publicul cultivat, dar este folositoare și stimulativă pentru studenții, profesorii și cercetătorii interesați de istoria Banatului. Ea este una dintre cele mai originale apariții ale culturii noastre în această zonă. Este o lucrare istorică în care autorul redă obiectiv faptele și fenomenele istorice, prin cercetarea cât mai complexă a izvoarelor inedite, analizându-le critic și apreciindu-le fără părtinire, lucid și imparțial.

Scrierea este de un înalt nivel științific, cu argumente temeinice și un aparat critic bine pus la punct.

Prin apariția acestei cărți, în ansamblul lor, cunoștințele noastre asupra evului mediu bănățean au făcut însemnate progrese, prin izvoare noi, uneori fundamentale, cu o metodă de lucru bazată pe erudiție și critică severă. Din ea aflăm că voievozii și cnezii români aveau o puternică bază românească, disociată de migratori și destul de puternică încât să-i poată asimila. Ei au obținut nobilitatea pentru serviciile militare și civile aduse regalității maghiare, ori principilor ardeleni. Astfel, pătura feudală a românilor era continuitatea poporului român, pe pământul țării sale și corolarul ei necesar: unitatea sa etnică, lingvistică și politică. Așa că în secolele XIV-XVII ,,nobilimea bănățeană era românească în mare parte și își păstrează limba și etnia”- ne spune autorul.

,,Dar noi locului ne ținem

Cum am fost așa rămânem.”

Cartea comunică, în același timp că, ,,prin înnobilare, românii din părțile Caransebeșului și Lugojului nu s-au desprins de comunitatea din rândurile căreia proveneau și nu și-au pierdut conștiința de neam, credința și nici tradițiile românești și locale.

Poporul român a fost mai întâi și a ajuns să fie și cel din urmă stăpân al pământului său și va fi în veci.

Banatul de munte a fost, în aceste vremuri, o punte de legătură între est și vest. Așadar- strămoșii sunt ei înșiși substanța vitală a poporului, iar a pierde identitatea este totuna cu a pierde ce este mai scump pe Pământ.

 Cartea prezentată este un argument al continuității și sensibilizării conștiinței etnice ce conservă tradițiile de cultură și simțire românească esențiale pentru istoria românilor. În ea se oglindește cerul nostru sufletesc, axa lumii noastre, ne învață iubirea care preface vorbele în rază de lumină, ce încântă și purifică. Cu atât mai mult se cade să exprimăm gratitudinea noastră pentru carte și autor.

                                                                      Profesor Pavel Panduru/UZPR

Profesor Pavel Sîrbu- dascăl de vocație

În Grădina Maicii Domnului, care este România, există o insulă etnografică, numită Țara Almăjului. Așezată în partea de vest a țării, este o depresiune intramontană, în Munții Banatului, între masivele Semenic și Almăj. Țara Almăjului este străbătută de râul Nera, pe direcția nord-sud. De o parte și de alta a râului, asemenea unui colier cu diamante sunt așezate 13 sate. Unul dintre diamante este satul Rudăria, astăzi Eftimie Murgu, așezat pe râul cu același nume, la poalele Munților Almăj.

În acest loc nici nu știi când și unde începe istoria, pentru că ea se pierde în vremuri legendare, arătându-ne parcă, cu degetul, pe dacii de altădată care îi populau pădurile. Vechii oieri și hrisoavele care grăiesc despre vechimea așezării ne fac să percepem locul ca fiind o poartă a veșniciei.

Locurile mirifice ale Rudăriei sunt locuite de oameni gospodari, simpli, serioși și credincioși. Au fost și sunt oameni virtuoși care au descoperit frumusețea Împărăției lui Dumnezeu pe acest pământ, viața trăită de aceștia fiind o pregustare a Raiului. Adevăratul duh al Rudăriei era și este în sufletul locuitorilor și a marilor personalități. Din trecutul Rudăriei răzbat până la noi dragostea de muncă, neam și credință.

În satul Rudăria au apărut o serie de personalități, precum florile primăvara, care s-au remarcat în lupta pentru libertate și unitate națională, precum marele revoluționar de la 1848-Eftimie Murgu, creator de școală filozofică românească, generalul Traian Doda, luptător pentru limbă și credință, creatorul Comunității de Avere, preot doctor Ion Sîrbu, reprezentantul Almăjului la Alba Iulia în 1918 și membru în Delegația română de la Conferința de Pace de la Paris din 1919, autorul lucrării Viața lui Mihai Viteazul, profesorul Pavel Sîrbu, în zilele noastre, luptător pentru păstrarea valorilor naționale românești și mulți alții.

Profesorul Pavel Sîrbu s-a născut la Rudăria, la 13 septembrie 1941, din părinții Iacob și Romonița.Se trage din familia preotului doctor Ion Sîrbu. Părinții săi- Iacob și Romonița au fost în Rudăria icoane de lumină, modele de omenie, cucernicie și credință, fiind cinstiți de toți sătenii, ca și strămoșii lor- Murgu, Doda și popa Sîrbu.

Face clasele I-VI la Rudăria, în perioada 1949-1955, a VII-a la Bozovici, în 1955-1956, apoi urmează cursurile Liceului Traian Doda din Caransebeș în perioada 1956-1960. În anul 1960 intră la Institutul de Agronomie din Timișoara și practică handbalul de performanță. Din 1962 se transferă la echipa armatei în București, face și armata și se înscrie la Institutul de Cultură Fizică și Sport.

În 1967 se căsătorește cu tânăra și frumoasa studentă la matematică- Ileana Vasilache din Craiova. Au fost dăruiți de Dumnezeu cu două fete, Cristina-Maria și Adriana-Paula,  pe care le-au crescut și iubit ca pe ochii lor din cap. La terminarea facultății au fost repartizați la Grupul Școlar Comercial din Arad, în anul 1968.

În paralel cu activitatea didactică este și antrenor al echipei de fete UTA și apoi, al echipelor de băieți,, Constructorul” și ,,Gloria”.

 După 12 ani se transferă în interesul învățământului la Liceul Miron Constantinescu, actualul Colegiu Național Elena Ghiba Birta.

În anul 1982, familia de profesori Ileana și Pavel Sîrbu participă la un interviu la Ministerul Învățământului pentru învățământul din Maroc. La Educație Fizică,  din 188 de candidați au reușit 6, printre care și Pavel Sîrbu, care este repartizat în învățământul superior Marocan, iar doamna Ileana Sîrbu la un liceu.

 Lucrează în Maroc în perioada 1982-1984. Pentru activitatea desfășurată în învățământ a fost apreciat și felicitat de către ministrul învățământului al acestei țări, mulțumindu-i-se pentru ,, modul cum a înțeles cooperarea româno-marocană”. Tot acum i se face propunerea să rămână în Maroc, la C.P.R. din localitatea Taza, de la poalele munților Atlasul Mijlociu. Domnul profesor Pavel Sîrbu refuză oferta, spunând că dorul de țară îl cheamă pe meleagurile natale.

În orașul Arad a fost ales  președinte al Asociației Județene de Handbal, iar după pensionare a rămas președinte de onoare.

După anul 1990 este ales director la Colegiul Național ,,Elena Ghiba Birta” funcție îndeplinită în perioada 1991-1993, apoi a fost numit în funcția de Inspector General al Inspectoratului Școlar al Județului Arad, în perioada 1993-1997. Revine Inspector General în perioada 2001-2003. Anul școlar următor este numit din nou director la Colegiul Național Elena Ghiba Birta până în anul 2004, când iese la pensie.

În această perioadă a fost consilier județean timp de 8 ani. A fost arbitru de handbal în Corpul de Elită al României. Era planificat la meciurile grele, de promovare în prima ligă sau care decideau titlul național. A fost un om cu coloană vertebrală, fără compromisuri, fiind propus și ales în Colegiul Central de Arbitri, de către președintele colegiului. În Colegiul Central erau doar trei membri din țară, restul erau din București.

Ca să poți înțelege înțelepciunea simplă a locuitorilor de la Rudăria, trebuie să vii acolo. Domnul profesor Pavel Sîrbu era și este un model pentru eternitate, ca și înaintașii săi- Eftimie Murgu, Traian Doda și Ion Sîrbu. Ei au fost izvor de inteligență și dăruire pentru neam.

Înzestrat de Dumnezeu cu o minte ageră și o dăruire deosebită, profesorul Pavel Sîrbu avea o protecție specială din partea Părintelui Ceresc.

Venirea sa din Munții Banatului în Câmpia Mureșului a fost un dar al Almăjului către orașul Arad, mai ales că ambele zone românești au avut o contribuție importantă la realizarea României Mari. Prin cuvântul și faptele sale i-a cucerit repede pe arădeni, atât pe intelectuali, cât și pe oamenii simpli.

A lăsat urme adânci în locul unde a slujit o viață, prin calitățile sale: om bun, un om de mare omenie, sincer, altruist, optimist, mereu cu zâmbetul pe buze, fericit că poate să ajute pe cei din jur, prieten de nădejde, cinstit, curat sufletește, modest și cumpătat, patriot adevărat și personalitate de înaltă ținută profesională. Este un om înzestrat cu darul scrisului. Dovadă sunt cărțile sale scrise despre locurile sfinte pe care le-a vizitat în Israel, Egipt și Grecia(Sf/ Munte Athos) Cărțile se adresează contemporanilor, cât și generațiilor viitoare.

Un alt dar al profesorului Pavel Sîrbu este acela al elocinței, fiind un abil mânuitor al cuvântului. Vorbea și vorbește rar, apăsat, cu o inflexiune specifică dascălului. Știa să se facă ascultat atât de colegi, cât și de elevi. Alocuțiunile sale erau ascultate cu plăcere de către auditoriu, făcându-i să se simtă bine în preajmă. Astfel aducea și prin aceasta cinstire și prețuire școlii românești. A fost și este un om integru, tenace, care ținea ca și înaintașii săi la demnitatea sa de dascăl și se mândrește cu opera sa scrisă, dar mai ales înfăptuită în locurile unde a fost. Este un om ce ține cu sfințenie la principiile sale. Spre deosebire de marii săi înaintași care erau intransigenți, profesorul a adus duhul blândeții, pace și armonie în societatea arădeană. A contribuit la realizarea unor relații de prietenie între instituțiile locale: scoală, biserică și autoritățile locale.

A fost un dascăl de vocație, lăsând o dâră luminoasă în școala românească. A fost un sportiv de elită și un politician apreciat. Activitatea sa rodnică de la birou, catedră ori de pe teren i-a fost recunoscută maxim de toți cei care l-au cunoscut și de toți cei care i-au fost aproape. Toate cele spuse până acum conturează uriașa personalitate a unui Om mare și a unui dascăl, sportiv și politician mare. A fost și este un om al faptelor. Găsește timp în fiecare zi să fie prezent la școală, să primească oaspeți, să se bucure, să participe la evenimente culturale, lansări de carte, simpozioane, chiar și în Almăj.

Cunoscându-l pe profesorul Pavel Sîrbu descoperi blândețea oamenilor, prin care sufletul se apropie de simplitate- idealul ființei umane. Stând de vorbă cu profesorul Pavel Sîrbu transpare profilul acestuia de om, nu numai de cultură, ci și un om moral și bun patriot. Crezul după care și-a ghidat existența a fost salvarea valorilor umane. A trecut prin viață cu rară înțelepciune și superioară îngăduință. Izvora din ființa lui lumina menită să se dăruiască unui pământean, să-și slujească aproapele, să i se dedice până la uitare de sine. Ce frumusețe de caracter, o lumină vie în viața aproapelui. A fost un profesor cu inițiativă, cunoscut și apreciat la Arad și nu numai, ca un dascăl înțelept și milostiv.

L-am cunoscut pe profesorul Pavel Sîrbu ca pe un om calm, totdeauna binevoitor și foarte respectuos și onest, dascăl de vocație. A arătat o grijă deosebită și față de familia sa, fiind atent cu soția și cu cei doi copii pe care i-a dăruit Dumnezeu. Prin viața de familie, dar și prin faptele bune era un model pentru arădeni și pentru toți cei care l-au cunoscut. A semănat în solul sufletesc al oamenilor sămânța credinței, însoțită de aromele tradițiilor sănătoase de la munte. A fost omul total, consacrat plugăriei spirituale.

A reprezentat județul Arad de mai multe ori, la Adunări Generale și Conferințe ale Regiunilor Europei cum au fost: Cel de-al 6–lea Forum economic a Regiunilor Europei desfășurat între 2 și 5 mai 1999 la Weimar (Germania), sau Adunarea Generală și Conferința Regiunilor Europei, desfășurată între 16 ȘI 20 Octombrie 2002 la Papenburg, în nordul Germaniei.

Primea acasă pe toți copiii din Almăj, veniți la școlile din Arad cu iubire delicată. Despre acest aspect ne vorbește frumos domnul Vichente Motorga, care spune că profesorul Pavel Sîrbu avea o minte de bătrân înțelept și un suflet ca Raiul. În el găseam pacea, odihna și bucuria, fericirea împărtășită și bunătatea.

A ales în viață să meargă pe calea adevărului și a iubirii jertfelnice. Pe unde a umblat a revărsat iubire, bunătate, iertare, milă și milostivire. A cultivat armonia și pacea.

Deși cu părul nins și încărcat de vrednicii, profesorul Pavel Sîrbu a rămas același om apropiat de oameni, cu sufletul deschis, cucernic și iubitor de Sfânta Tradiție. De aceea chipul său trebuie păstrat în inimile noastre, ca a unui adevărat dascăl de cuget, de cultură și de simțire românească. Prin tot ce a făcut a căutat să revigoreze tradițiile românești și să țină vie și strălucitoare făclia românismului european.

                                                                                 Prof. Pavel Panduru/UZPR  

UZPR la radio Helsinki Graz

Chiar umbrită de tristețea trecerii în eternitate a președintelui Doru Dinu Glăvan, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își continuă drumul, scopul și mesajul.
Un sfârșit de an se apropie, un început de an de asemenea – este momentul unui bilanț fast, al unei întoarceri cu privirea spre valorile care au clădit și au menținut UZPR în toate vremurile și o alta spre ceea ce își propune pentru viitor cea mai reprezentativă organizație a breslei jurnaliștilor din România.
În acest context, într-o lume plină de provocări fără precedent, misiunea UZPR este mai limpede ca oricând – unitate, susținerea jurnaliștilor români, oriunde în lume, informarea corectă și echilibrată, propagarea sentimentului național. Toate acestea sunt relevante în mesajele care vor fi transmise vineri, 24 decembrie, de membri ai UZPR, la radio Helsinki Graz, un post al românilor din Austria și de pretutindeni, un spațiu al culturii naționale și al jurnalismului de ținută, unde Mircea și Cristina Popi duc mai departe esența spiritualității românești cu fiecare emisiune pe care o realizează.
Despre Doru Dinu Glăvan, despre panteonul jurnalismului românesc și proiecția breslei în viitor, despre rădăcini și ramuri crescute în lumină, despre presă și importanța UZPR ca entitate de utilitate publică, vineri, 24 decembrie 2021, la radio Graz Austria, frecvența românismului fără hotare.

Departamentul Comunicare

Evenimentele din decembrie 1989, în centrul atenției activităților culturale la Reșița

În aceste zile ne aducem cu toții aminte de împlinirea a 32 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. La 21 decembrie, se aprindea flacăra și la Reșița…

Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița organizează anul acesta trei expoziții tematice: una filatelică și una numismatică, iar cea de a treia, o expoziție de fotografii, „Monumente și plăci comemorative, dedicate Revoluției din Decembrie 1989, ridicate în Timișoara“, cu fotografii realizate de Nelu Florea (Reșița).

Arhitecta și artista plastică reșițeană Ioana Mihăiescu a realizat logo-ul evenimentelor culturale dedicate împlinirii celor 32 de ani de libertate.

Erwin Josef Ţigla

POEZIA ETERNITĂȚII

Într-o lume plină de bucurii și fericiri, într-o lume a satului românesc, povești, basme, legende care stau parcă lipite de tufișurile prinzătoare de anotimpuri cu zorzoane și țepi, vestiții țepi ce atacă mâini nevinovate, într-o lume cu ape cântătoare, dealuri vorbitoare, munți voinici, lunci hrănitoare, câmpii frumos mirositoare, mama unui înger frumos, poate chiar cel mai frumos dintre toți îngerii, scrie versuri cu puteri supranaturale, versuri care construiesc clipă cu clipă o a treia lume, sau lumea din mijloc, aceasta este lumea ocrotitoare, binevoitoare, iubitoare, lumea dornică de a învăța mersul cu ochii închiși pe drumul necunoașterii, un drum care duce spre ETERNITATE.
Exact, Mioara Gheleșan, poeta, mama unui copil ce a plecat la Dumnezeu, în Împărăția Lui, cu trăire și talent, cu dragoste de viață și dăruire de câțiva ani, trăitoare în comuna Topleț, județul Caraș-Severin, a deschis poarta inspirației, reușind să ajungă la tipar cinci cărți de poezie, toate dedicate îngerului Claudiu.
Prin aceste versuri, pot spune că se regăsesc foarte mulți oameni care și-au pierdut copiii, poezia Mioarei devenind medicament pentru suflet. Nu există durere mai mare ca atunci când îți pierzi copilul, acest fapt nu trebuia scris în Cartea Omenirii, nu știm cine a semnat paragraful, dar cu siguranță nu Dumnezeu, pentru că durerea și tristețea au făcut un zid, apoi o groapă în care se întâlnesc lacrimile, apoi toate s-au transformat în cuvinte care au umplut paginile cărților și sute de părinți și-au regăsit liniștea în aceste cărți de suflet, de durere, de liniște sufletească. Și mai e ceva, încercarea de a găsi un sens în această tragedie, construirea unei lumi paralele prin ridicarea unei scări ce duce direct în lumina în care credem toți, sperăm în ea, trăim cu gândul că murind vom vedea luminița, moartea este o parte inevitabilă a vieții, este continuarea vieții, moartea unui copil este cel mai crud lucru care i se poate întâmpla unui om, unei mame!!! Este o povară uriașă, iar faptul că își poate exprima sentimentele pe un blog, pe o rețea de socializare, ajută mult inima și bătăile ei transpirate, o inimă îmbrăcată în sentimente de vină, chiar dacă aceasta nu există, o inimă care își duce crucea până la capăt în doliu, în singurătate, în liniște, în lupta pentru existență.
Mioara Gheleșan a arătat cât de mare este puterea în ființa ei, dar mai ales cât de mare este puterea lui Dumnezeu, cărămizile versuri, pietrele proză, cuvintele sfinte pe care le face cadou oamenilor îndurerați, și nu numai, sunt cadouri pentru umanitate!

Anotimp…
Am așteptat atâta timp
Să cuceresc durerea,
Și am găsit un anotimp,
Iubirea și tăcerea!
Și m-am rugat atâta timp
La stele și la noapte,
Și am găsit un anotimp,
O rugăciune-n șoapte!
Și-am adunat atâta timp
Durerea, neputința,
Și-mi cer iertare de un timp,
La unul Dumnezeu,
Cu Claudiu, puiul meu!
Mioara GHELEȘAN

O felicit pe această MAMĂ, româncă cu suflet de aur, pentru cartea „ÎNTRE CER ȘI PĂMÂNT-PETALE PE SUFLET” VOLUMUL II și o respect pentru tot ce a scris și o să scrie, o felicit pentru POEZIA ETERNITĂȚII!!!
Odihnă veșnică, Claudiu!
Odihnă veșnică, copii ai neamului nostru plecați prea devreme de pe pământ!
Dumnezeu este Universul și Universul este Omul!

Maria Rogobete/UZPR

Jurnalism în 2022. Comunitate și caritate

Două dintre cele mai promițătoare modalități de combatere a declinului jurnalismului au fost creșterea numărului jurnaliștilor-antreprenori care își lansează propriile startup-uri locale de știri și atragerea fondurilor de caritate ca flux-cheie de venituri pentru jurnalism.

Comunitățile locale, în frunte cu filantropii, cu lideri civici, rezidenți obișnuiți și jurnaliști au început să preia din ce în ce mai mult inițiativa în lansarea de noi companii de știri locale, pentru a compensa golurile survenite odată cu declinul presei locale.

În ultimii 10 ani a avut loc o explozie de startup-uri de știri digitale locale, independente (atât nonprofit, cât și cu scop lucrativ) în SUA și Canada. Un studiu realizat de Project Oasis din acest an (cu Google News Initiative, LION Publishers și Universitatea din Carolina de Nord) a constatat că au existat 120 de startup-uri independente de știri locale în 2010 și peste 700 în 2020, dintre care majoritatea au fost lansate în anii mai recenți. Studiul a constatat că aceste startup-uri au fost aproape întotdeauna înființate de jurnaliști individuali, dintre care majoritatea au folosit fonduri personale și economii pentru pornire. Și deși acești antreprenori au făcut o muncă vitală pentru comunitățile lor, aceste organizații în general rămân mici și fragile: doar 20% spun că sunt sustenabile financiar.

O tendință paralelă de a aborda golurile de știri a fost creșterea filantropiei pentru a finanța jurnalismul local, un flux central de venituri atât pentru organizații nonprofit, cât și, din ce în ce mai mult, pentru profituri. Un raport Media Impact Funders folosind date Candid a constatat că, în perioada 2009-2021, un total de 19,6 miliarde de dolari au fost acordate de către fundațiile din SUA către media, din care 1,1 miliarde de dolari din această sumă oferită de fundațiile comunității locale. Dar numai 124 de milioane de dolari din fondurile media ale fundațiilor comunitare au fost în mod special direcționate către jurnalism în acești ani. Practic, fundațiile comunitare din SUA au oferit un total de 55,5 miliarde de dolari în acea perioadă, făcând ca jurnalismul să beneficieze de fapt de 0,2% din finanțarea fundațiilor comunitare din SUA, dar, în același timp, arătând cât spațiu este disponibil pentru acest tip de finanțări.

Se estimează că domeniul jurnalismului va beneficia din ce în ce mai multe de apariția a noi startup-uri locale de știri lansate de filantropii locale și, adesea, ca parte a unor coaliții mai largi care includ, de asemenea, mai mulți finanțatori și alți actori civici locali.

https://uzp.org.ro/

18 decembrie: Ziua Minorităților Naționale din România

În data de 18 decembrie  minoritățile naționale din țara noastră își vor sărbători ziua lor. Conform HG 881 din 1998, ziua de 18 decembrie este declarată ca data la care se sărbătorește Ziua Minorităților Naționale din România. 19 minorități etnice recunoscute oficial la nivel național sunt chemate lor să-și promoveze, prin activitatea lor, valorile culturale proprii, tradițiile specifice fiecăreia dintre ele.

Președintele Klaus Werner Johannis a promulgat, în data de 7 decembrie 2017, Legea privind instituirea Zilei Minorităților Naționale din România ca sărbătoare națională pe 18 decembrie. Camera Deputaților a adoptat această lege, în calitate de for decizional, în 21 noiembrie 2017, pe 23 octombrie 2017 fiind deja adoptată de Senat.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin a organizat de-a lungul anilor mai multe evenimente care au marcat această zi deosebită pentru toate minoritățile naționale din țara noastră. Anul acesta, din cauza situației pandemice cu care ne confruntăm, la Reșița nu se vor putea organiza evenimente precum cele din înainte de începerea pandemie. Și totuși, nu se va lăsa nemarcată această zi…

Astfel, în data de 18 decembrie 2021, începând cu ora 15.00, se va desfășura, în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din municipiul Reșița, dezvelirea plăcii din granit negru, dedicată jubileului „Reșița: 250 de ani de industrie”, sponsorizată de Fundația „Iancu de Hunedoara“ din Hunedoara.

Un al doilea eveniment se va desfășura în mediul online. Începând cu ora 19.00, se va putea urmări o întâlnire dedicată Zilei Minorităților Naționale din România, la care vor participa în calitate de invitați trei parlamentari, membri ai Camerei Deputaților: Ovidiu Victor Ganț (deputat din partea Forumului Democrat al Germanilor din România), Attila Kelemen (deputat al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România din partea județului Caraș-Severin) și Giureci Slobodan Ghera (deputat și președinte al Uniunii Croaților din România). La această întâlnire, moderată de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, de către Erwin Josef Țigla, vor fi discutate provocările situației actuale pandemice în cadrul minorităților germane, maghiare și croate. Întâlnirea se va încheia cu câte un mesaj adresat membrilor minorităților din România, la ceas de sărbătoare.

Cei care doresc să urmărească ambele transmisiuni online o vor putea face pe Facebook și pe YouTube:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

În interiorul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” din Reșița se vor putea vizita, de asemenea, prin programare, expoziția din cadrul proiectului „Reșița: 250 de ani de industrie” cu  desene ale elevilor claselor V – XI, prof. Leontin Prodan, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița precum și cele dedicate împlinirii a 32  de ani de la Revoluția din Decembrie 1989: o expoziție de fotografie „Monumente și plăci comemorative, dedicate Revoluției din Decembrie 1989, ridicate în Timișoara“, cu fotografii de Nelu Florea (Reșița) și o miniexpoziție de filatelie & numismatică având aceeași tematică.

Erwin Josef Ţigla

EQAFIT – servicii online personalizate și ușor de utilizat

Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” din Hunedoara – după cum ne spunea prof. Carmen SOLOMON (foto) – este una dintre cele șapte entități din Europa care formează consorțiul pentru dezvoltarea proiectului de educație financiară intitulat EQAFIT.

Consorțiul, coordonat de Universitatea Folkuniversitetet din Suedia, are ca și parteneri Associazione EFFEBI – Italia, EBTN (European Banking & Financial Services Training Association) -Belgia, EFPA (Asociacion Española de Asesores y Planificadores Financieros) – Spania, Universitatea de Economie din Bratislava – Slovacia, Colegiul Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara – România, SciFY – Grecia.

Împreună am stabilit un parteneriat strategic transfrontalier, cu o reprezentare echilibrată din punct de vedere geografic și de înaltă calitate a statelor UE în cadrul Programul Erasmus+.

– Care este scopul acestui proiect?

– EQAFIT (Enhanced Quality Assurance in the Financial Trening) este un proiect desfășurat pe o perioadă de 26 de luni decembrie 2020 – martie 2023, finanțat prin programul Erasmus+ al Comisiei Europene, care își propune să sprijine furnizorii de Educație și formare profesională inițială în FSS (Sectorul serviciilor financiare) pentru a-și îmbunătăți oferta de calitate prin implementarea principiilor „Asigurării calității” în conformitate cu recomandările EQAVET (Enhanced Quality Assurance in Vocational Education Training).

În special, EQAFIT va dezvolta servicii online personalizate și ușor de utilizat, atât pentru a integra ceea ce s-a dezvoltat deja în proiectele UE anterioare, cât și altele noi, special concepute pentru a răspunde nevoilor de asigurare a calității angajatorilor și furnizorilor de iVET (formare profesională inițială).

–  Punctați-ne grupul țintă.

– Furnizorii VET care acționează în FSS, profesori/formatori VET, experți QA (Quality Assurance), instituții de învățământ superior.

– Prezentați-ne obiectivele proiectului.

– Îmbunătățirea sistemelor de asigurare a calității în programele VET. Din acest motiv, partenerii vor dezvolta Ghiduri și Instrumente pentru sprijinirea Furnizorilor VET în îmbunătățirea și/sau înființarea sistemelor de Asigurare a Calității, Proiectarea Sistemului de urmărire a absolvenților și integrarea rezultatelor generale într-un Serviciu Online inovator, personalizat și accesibil pentru Furnizorii VET. Aceasta va avea ca scop sprijinirea sistemelor de calitate, cu un accent deosebit pe faza ACT a ciclului PDCA.

– Care sunt rezultate așteptate?

– Proiectulva avea ca rezultat un Compendiu de zece bune practici în implementarea programelor VET și un raport cu cincisprezece instrumente și orientări pentru a consolida performanța furnizorilor de VET.

 – Cât despre sistemul de urmărire a absolvenților, ce ne puteți zice?

– Va permite stabilirea unui sistem de urmărire a tendințelor de pe piața muncii. Pachetul va include modele de chestionare pentru diferite părți interesate și orientări privind activitățile de evaluare și implicarea angajatorilor.

– Câteva amănunte despre calitatea serviciului online ne puteți oferi?

– Va dezvolta un serviciu pentru furnizori care le va permite să efectueze autoevaluare pentru a înțelege nivelul de conformitate cu indicatorii de calitate EQAVET (Asigurarea europeană a calității în VET) și FSS (Sectorul serviciilor financiare). În plus, în țările partenere vor fi organizate evenimente care diseminează și validează rezultatele proiectului. Aceste evenimente vor avea loc atât la nivel național, cât și la nivel european, implicând o largă reprezentare a părților interesate.

– Putem cunoaște și echipa de proiect a Colegiului Economic „Emanuil Gojdu” Hunedoara?

– Este formată din cinci profesori: Carmen Solomon, Kati Cernat, Nadia Merce, Dana-Luisa Cioară, Luis-Raul Boroacă și coordonată de domnul director Anișor Pârvu. Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR

INVITAȚIE

18 decembrie 2021, ora 15.00, Curtea Centrului German „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Minorităților Naționale din România.

Dezvelirea plăcii din granit negru, dedicată jubileului „Reșița: 250 de ani de industrie”, sponsorizată de Fundația „Iancu de Hunedoara“ din Hunedoara.