GABRIELA ȘERBAN: „Să ne prețuim valorile!”

Simpozion aniversar la o cafea cu scriitorii: Muzicologul Constantin-Tufan Stan – 65 Pr. dr. Daniel Crecan – 50

Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa derulează, de foarte mulți ani, câteva proiecte întru cinstirea și promovarea scriitorilor, artiștilor, oamenilor de seamă ai locului, sub diverse titluri: „Să ne prețuim valorile!”, „Să ne cunoaștem scriitorii”, „Oameni de lângă noi” sau „Oameni de ieri și de azi”.

Sunt proiecte inițiate cu mult timp în urmă – din anul 2000 – împreună cu regretatul poet Octavian Doclin (Reșița) sau inimoasa pictoriță Maria Goian (Timișoara).  

Evenimentul din 30 martie 2022 face parte din proiectul „Să ne prețuim valorile!” și i-a avut în centrul atenției pe doi oameni ai cetății, două personalități ale Bocșei, care, prin activitatea lor remarcabilă desfășurată în diferite zone, au depășit fruntariile Bocșei, aparținând întreg Banatului.

Este vorba despre muzicologul Constantin-Tufan Stan și pr. dr. Daniel Crecan, doi oameni ai Bocșei, cunoscuți și recunoscuți în Banat prin rezultatele strădaniilor lor obținute de-a lungul vremii.

Constantin-Tufan Stan s-a născut în 13 februarie 1957 la Bocşa Montană, jud. Caraş-Severin, este căsătorit la Belinț, în județul Timiș și își desfășoară activitatea la Lugoj.

Muzicolog, profesor, publicist, compozitor. Absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, iar din 2008 Doctor în Muzicologie, titlu obţinut  cu calificativul summa cum laude la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, cu teza Vocaţia muzicală a oraşului Lugoj. Monografie. Conducător ştiinţific prof. univ. dr. Francisc László.

Are o activitate didactică remarcabilă. Din 1981 este profesor titular la Şcoala de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj, catedra de pian principal, iar din 2010 lector la Facultatea de Muzică a Universităţii de Vest din Timişoara.

Din 2004 este membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România; în 2010 dr. Constantin Tufan Stan primeşte Premiul pentru istoriografie al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România pe anul 2009.

Cetăţean de Onoare al Comunei Belinţ, jud. Timiş (2006), iar, la propunerea Bibliotecii „Tata Oancea”, din 2009 este Cetăţean de Onoare al Oraşului său natal Bocşa. Evident, este o prezență constantă în cadrul activităților culturale și de gen: Festivalul – concurs de interpretare folclorică „Aurelia Fătu Răduțu”, precum și la Festivalul de romanțe și lieduri „Nicolae Florei”.

De asemenea, profesorului dr. Constantin-Tufan Stan i se datorează parteneriatul Şcolii de Arte Frumoase „Filaret Barbu” din Lugoj cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, dar și cu Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, derulând împreună activități cultural-artistice deosebite și atractive, atât la Lugoj, cât și la Bocșa.

Volume: Rapsodia din Belinţ. Timişoara. Marineasa. 2003; Corul din Chizătău. Timişoara. Marineasa. 2004; Societatea Corală „Lira” din Lugoj. Timişoara. Marineasa. 2005; Zeno Vancea. Etape biografice şi împliniri muzicale. Reşiţa. Timpul. 2007; Laurian Nicorescu. Compozitorul şi artistul liric. Timişoara. Anthropos. 2008; Titus Olariu. Artistul şi epoca sa. Timişoara. Anthropos. 2008; György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea primordială. Cluj-Napoca. MediaMusica. 2009. Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea (coautor). Timişoara. Eurobit. 2006; Remus Taşcău – 40 de ani de activitate artistică în fruntea corului „Ion Vidu” din Lugoj (1968 – 2008). Timişoara. Brumar. 2008; Victor Vlad Delamarina şi familia sa. Contribuţii biografice. (coautor). Timişoara. Eurostampa. 2009; George Enescu în Banat. Timişoara. Eurostampa. 2009; De la Reuniunea Română de Cântări şi Muzică la Corul „Ion Vidu” 1810 – 2010. Timişoara. Eurostampa. 2010; Aurel C. Popovici-Racoviţă. Preotul-compozitor şi profesorul. Timişoara. Eurostampa. 2010.; Muzicieni din Banat. Timişoara. Eurostampa. 2011; Mihail Bejan. Autorul primei traduceri în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla. Timişoara. Eurostampa. 2012; Vasile Ijac – părintele simfonismului bănățean. Timișoara: Eurostampa, 2013; Liviu Tempea, pianistul compozitor. Timișoara: Eurostampa, 2015; George Enescu – consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii. Timișoara: Eurostampa, 2016 și cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită în 2018; Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri. Timișoara: Eurostampa, 2017; Banat. Miscellanea musicologica.(culegere de articole)Timișoara: Eurostampa, 2018; Eternul feminin. Particularități stilistice în creația vocală a lui Nicolae Coman. Timișoara: Eurostampa, 2019; Ioan Vidu. Creația literară. Culegere de studii, articole, amintiri…întocmită de Viorel Cosma. Timișoara: Eurostampa, 2019; Corul de la Chizătău, Ediția aII-a, revăzută și adăugită. Timișoara: Eurostampa, 2020; Victor Vlad Delamarina: acuarelist.- ediția a II-a revăzută și adăugită; cuvânt-înainte de Ionel Bota.- Timișoara: Eurostampa, 2020; Bredicenii: studii și articole. Timișoara: Eurostampa, 2021.

 Îl găsim ca îngrijitor de ediții la cărți precum: Poezii de Alexandru Racolța, Monografia muzicală a comunei Belinț de Sabin V. Drăgoi, Scrieri de Felician Brânzeu etc. Semnează studii de muzicologie în volume colective şi amintim doar volumul Vi-l prezentăm pe Ioachim Perian. Reşiţa. Timpul. 2004.

Creaţie corală: Voroneţ, pentru cor mixt, pe versuri de Constanţa Buzea în volumul de Cântece patriotice. Bucureşti. Editura Muzicală. 1986; Doină şi iar doină, cor mixt, pe versuri de Vasile Voiculescu; Aştept anul unu, cor mixt, pe versuri de Magda Isanos; Dorul, cor mixt, pe versuri de Lucian Blaga; Patriei, cor mixt, pe versuri de Virgil Carianopol.

Referinţe: Muzicieni din România. Lexicon biobibliografic. vol. VIII/ Viorel Cosma.- Bucureşti: Editura Muzicală, 2005;  Bocşa din inimă III/ Vasile Bogdan.- Reşiţa: TIM, 2011; Muzicieni din Banat: lexicon/ Ioan Tomi.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Cărăşeni de neuitat XIV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.-Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2013; Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban în: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019, p. 228 – 258.

După cum se poate observa, muzicologul Constantin Tufan Stan este un harnic și minuțios cercetător, publicând volume valoroase și semnând articole în revistele vremii din țară și străinătate, dar eu mă opresc doar la revista reșițeană „Reflex” și la cea bocșeană, „Bocșa culturală”.

Și mai semnalez un aspect demn de admirația noastră: în prag de pensionare, prof. dr. Constantin-Tufan Stan este „tânăr” doctorand al Facultății de istorie din Oradea. Tratând cu seriozitate fiecare implicare a sa, cel mai recent proiect inițiat de doctorandul în istorie, de astă dată, este Conferința Internațională de Istorie „Acta Historica Civitatis Lugosiensis” Ediția I, România, Lugoj, 2021, care s-a desfășurat în perioada 17 – 19 septembrie 2021, la Lugoj, județul Timiș, gazdă fiind prestigioasa Universitate Europeană „Drăgan” din Lugoj. Evenimentul a fost organizat de o serie de instituții importante, care și-au dat mâna pentru a reuni, timp de trei zile, personalități și oameni de seamă din țară și străinătate, iar, inițiatorul acestui veritabil  și important proiect a fost harnicul și creativul prof. dr. în muzicologie și drd. în istorie, Constantin –Tufan Stan.

Cel de-al doilea aniversat este, de asemenea, un bun colaborator al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, unul dintre prietenii de bază și de nădejde.

Preotul Daniel Crecan, doctor în filozofie, s-a născut în 7 februarie 1972 la Reşiţa, jud. Caraş-Severin. Aici urmează cursuri elementare şi liceale, apoi Facultatea de Teologie “Andrei Şaguna” din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” din Sibiu. În 2009 obţine titlul de Doctor în filozofie cu teza: Hermeneutica sacrului la Mircea  Eliade, coordonator ştiinţific acad.prof.dr. Vasile Tonoiu. Din anul 1994 este preot la Doclin, apoi la Bocşa Montană, Gherteniş și, actualmente, la Bocșa Vasiova (Coordonatorul Centrului de Tineret „Vasiova”). De asemenea este profesor la Universitatea “Eftimie Murgu” Reşiţa.

 Volume: Puterea, administraţia şi dreapta românească interbelică (coautor). Alba Iulia. Altip. 2005; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară (coautor). Timişoara. Mirton. 2011; Educaţie şi învăţământ. Repere filozofico-pedagogice (coautor). Timişoara. Mirton. 2012; Mihail Gașpar – un corifeu al culturii bănățene (coautor). Timișoara: David Press Print, 2016; Biserică și comunitate în Protopopiatul Bocșei (1892 – 1950) (coautor). Timișoara: David Press Print, 2018.

Referinţe: Bocşa din inimă II/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2010; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara. Eurostampa. 2012; revista Bocşa culturală; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30). 

Preotul Daniel Crecan este un exemplu de viață frumoasă și de aleasă slujire a lui Dumnezeu, a Bisericii și a Cărții. Mânuitor de condei, dar și iubitor și cititor de carte, ticluiește cu atenție cuvântul, astfel încât este capabil să atingă sufletul oamenilor, să le pătrundă la inimă și să obțină, adesea, ascultare.

Este un preot cu chemare și asta o demostrează modul în care își îndeplinește misiunea încredințată. Desfășoară o activitate impresionantă pe toate planurile în care se cuvine să lucreze, să acționeze un preot: pastoral, liturgic, cultural, misionar și, excepțional, administrativ!

Deși se află de puțină vreme la cârma Parohiei Vasiova (din toamna lui 2018), atât frumoasa Biserică a lui Tata Oancea, cât și casa parohială, au fost restaurate, renovate, s-au efectuat lucrări de amenajare și modernizare și, încă, se lucrează în incinta lăcașului sfânt, părintele Crecan dorind să îngrijească și să scoată în evidență frumusețea acestei Biserici, după cum o binemerită!

După cum spun scriptele, Biserica din Vasiova s-a zidit în anul 1775 și a fost pictată în 1897 de Filip Matei, iar, între anii 1954 – 1958, sculptorul Petru Encovetti Oance, cunoscut sub numele de Tata Oancea, realizează iconostasul. Pictura interioară va fi executată apoi de Gheorghe Vânătoru (1958-1959), iar cea exterioară de Ieremia Profeta (1975 – 1976).

O astfel de „bijuterie” a Bocșei merită a fi îngrijită și pusă în valoare cum se cuvine, iar parohul Daniel Crecan, ajutat de autoritățile locale, de enoriașii vasioveni și alți credincioși apropiați familiei, fac acest lucru cu dăruire și meticulozitate.

Iată, două succinte portrete de „oameni de seamă” ai micului nostru burg, valoroși slujitori ai culturii Banatului, pe care biblioteca și autoritățile locale bocșene au considerat că merită să-i aniverseze în mod public și festiv.

Așadar, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, a acordat celor doi aniversați câte o „Diplomă aniversară” sub formă de plachetă, în semn de stimă și prețuire, alături de „Diploma de cinstire” venită din partea instituției organizatoare – Biblioteca. Evident că, aceste însemne aniversare au fost însoțite de aranjamentele florale, nelipsite la astfel de întruniri festive.

De asemenea, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, a rostit câte un excepțional laudatio pentru fiecare dintre aniversați, aceștia numărându-se între vechii cunoscuți și colaboratori, împreună derulând proiecte cultural-spirituale de succes de multă vreme.

Așa cum se procedează la ceas aniversar, despre activitatea și personalitatea celor doi au fost rostite alese cuvinte de către prieteni și colaboratori prezenți la eveniment: istoricul Mihai Vișan (Bocșa), pr. Mihai Petru Vucu (Dognecea), pr. Valentin Costea (Bocșa), pr. Mihai Zaharia (Dognecea), pr. Daniel Adam (Bocșa), jurnalistul Mihai Chiper (Anina), poetul Ion Rășinaru (Anina), ing. Nicolae Mărășescu (Anina), artist plastic Livia Frunză (Reșița) și artistul plastic Nik Potocean (Bocșa).

Cu bucurie pot afirma că evenimentul a fost înnobilat de cantautorul lugojean George Popovici, profesor, folkist și poet important din Banat, membru al USR filiala Timișoara, drag apropiat al bibliotecii bocșene și fidel prieten al muzicologului Constantin-Tufan Stan.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, și a fost moderat de Gabriela Șerban, managerul instituției gazdă, cea care a și prezentat primul număr din acest an al revistei trimestriale „Bocșa culturală”, publicație care a pășit în cel de-al XXIII-lea an de apariție.

Finalul întâlnirii a fost destinat sesiunii de autografe pe cărțile dăruite de către aniversați, pe acordurile muzicale susținute cu măiestrie de îndrăgitul interpret George Popovici.

GABRIELA ȘERBAN: In memoriam Ionică Stepan- 10 ani de neuitare

  În 31 martie  2022 se împlinesc 10 ani de la plecarea în veșnicie a celebrului olar de la Biniș, Ionică Stepan, „omul care a dus în toată țara și în străinătate faima olăritului românesc și bănățean.”[1]

S-a născut în 15 mai 1923 la Biniş şi a murit în 31 martie 2012 tot la Biniş. Drag prieten al nostru, omul poveste cum îmi plăcea mie să-i spun, de când se ştia pe lume, făcea oale din lut. Iar acasă la nea Ionică era un adevărat atelier.

În 1947 a lucrat la Întreprinderea Minieră Bocşa, chiar şi în subteran, la Mina Ursoanea de la Ocna de Fier. Însă pasiunea lui era olăritul şi aşa a devenit cunoscut în ţară şi peste hotare. A fost invitat la târguri şi expoziţii, a fost inclus în albume de artă tradiţională apărute în ţară sau peste hotare, primea comenzi să  execute lucrări pentru diferite evenimente. Plata nu era întotdeauna pe măsura muncii, dar pasiunea era mai presus de bani.

Un excepțional interviu cu Ionică Stepan realizeză jurnalista Laura Ion în anul 2004, interviu publicat în revista „Bocșa culturală” Anul V, nr. 10-11-12/ octombrie-noiembrie-decembrie/ 2004, p. 40-41, intitulat „O pasiune și o meserie: olar și olărit la Biniș: Ionică Stepan”.

În 2010, când împreună cu regizorul Ioan Cărmăzan am organizat un workshop de regie şi film la Bocşa, unul dintre subiecte l-a constituit olăritul şi personajul de basm  Ionică Stepan. A fost o întâlnire de excepţie. Familia lui nea Ionică de la Biniş s-a dovedit a fi ca de obicei: caldă, primitoare. Nişte oameni minunaţi care ne-au dăruit o după amiază deosebită. Iar nea Ionică a fost senzaţional. I-a cucerit pe tinerii studenţi, care nu mai pridideau cu fotografiatul şi filmatul.

Astăzi, la 10 ani de la moarte, ne amintim cu plăcere de omul poveste de la Biniș, Ionică Stepan, care, prin talentul și munca sa, a făurit și a păstrat autentică tradiția olăritului.[2]

„Olăritul l-a deprins la vârsta de 12 ani. La 17 ani a cunoscut toată lucrarea în ceramică la roată. A păstrat tradiția autentică a olăritului din Biniș. A organizat la fiecare expoziție un colț de atelier unde făcea demonstrații la roata olarului, în fața publicului vizitator. Ionică Stepan este membru al Academiei de Artă Populară din Sibiu, distins cu numeroase premii și diplome. Ceramica lui impresionează prin alb-ocrul de fond, prin suplețea figurației și deopotrivă prin ornamentul în brâuri alveolate, albe în întregime sau roșii, ondulând la gura „ulciorului mincinos”, creație care-l distinge pe olarul dinBiniș. Tot ce face e gândit în limitele artei.” scria Ada D. Cruceanu Chisăliță.[3]

Deşi nu are urmaşi în ale olăritului, pasiunea şi munca olarului de la Biniş rămân nepieritoare. Oalele de lut modelate de Ionică Stepan şi ajunse în colecţii personale sau ale unor muzee din ţară şi străinătate vor ţine mereu vie memoria acestuia.

Dumnezeu să-l odihnească! Veșnică fie-i memoria!

---

[1] Daniel Botgros. A doua vârstă a lutului. Reșița: TIM, 2003;

[2] https://adevarul.ro/locale/resita/a-murit-ultimul-olar-banat-maestrul-stepan-Intreaga-viata-si-a-dedicat-o-respectarii-traditiei-1_50aec3a37c42d5a663a019fc/index.html

[3] https://m.facebook.com/CeramicaRomaneascaVeche/posts/116355377184558