– Să începem cu începutul…
– Da, „Stânca Veacurilor” are sediul în Constanța și se ocupă cu derularea de programe educaționale în penitenciare, dar și cu programe de prevenire a delicvenței în școli. Fundația a debutat în 1996 și activează în 15 penitenciare din România. Cu ajutorul ei a fost înființată și funcționează o organizație similară în Republica Moldova.
– Veniți cu câteva amănunte.
– Am avut din tinerețe o anumită preocupare față de fenomenul delicvenței juvenile și am avut un interes pentru cei pedepsiți cu privare de libertate, cât și pentru mediul din penitenciare. Am petrecut mai mult de jumătate din stagiul militar într-o unitate de construcții, unde 80% din efectiv erau persoane cu antecedente penale, pe care le-am cunoscut, cu care am mâncat o pâine din garnizoană. După evenimentele din decembrie 1989 a devenit posibilă desfășurarea de activități în penitenciare de către societatea civilă (organizații, biserici) și de către diferite instituții. Prin 1998 am fost invitat la o organizație din Alba Iulia să dau o mână de ajutor la derularea unor activități de educație religioasă. Am intrat de câteva ori în penitenciarul Deva pentru activitățile acestei organizații, care erau coordonate de preotul-capelan. În 2004 am început o altă activitate, solicitat de un grup mai sumar organizat, fără personalitate juridică, din care făceau parte mai multe persoane cu diferite calificări, care derulau activități de educație religioasă, civică, sanitară sau familială. Mulți dintre aceștia și-au încetat activitatea după ce și-au terminat programul, dar unii au continuat și în anul 2005, sub egida „Stâncii Veacurilor”, la care s-au afiliat de comun acord. Am devenit coordonatorul acestui grup care derula activități de educație religioasă și civică sau familială, pe suport religios.
– Ce ne puteți adăuga la cele spuse până aici?
– Anul 2009 a fost un an de mari evoluții în funcționarea sistemului penitenciar din România, prin câteva reforme care s-au făcut: personalizarea regimurilor de detenție, clasificarea activităților pe categorii, restructurarea acestora și a serviciilor sau altor factori care le desfășoară. Am avut de ales între a lucra pe baza unor convenții ca simplii colaboratori externi și a încheia contracte de voluntariat. O organizație non-profit ca „Stânca Veacurilor” nu putea alege ce era mai ușor, așa că momentul implementării noilor rânduieli ne-a găsit cu un program acreditat, care a fost derulat de către voluntarii fundației. Mult timp, „Stânca Veacurilor” a fost singura organizație externă care avea programe proprii, acreditate de ANP. În afară de programele organizației, unii dintre noi suntem implicați în activități cum ar fi alfabetizarea sau realizarea programelor ANP-ului.
– Ce activități desfășurați în această perioadă?
– Desfășurăm activități umanitare, ajutăm în diferite moduri pe unii din cei care se eliberează, acordăm sprijin unor familii. De-a lungul timpului am făcut o mulțime de donații către unități din sistem, cu lucruri pe care noi le-am procurat și care erau necesare. Personal, am organizat 18 ieșiri în comunitate ale unor grupuri de deținuți care au avut posibilitatea de a vizita obiective turistice, a participa la servicii religioase, a se bucura de ospitalitatea unor oameni de bine din 10 localități ale județului. Bineînțeles, nu singur am făcut asta, ci cu ajutorul membrilor echipei și al altor oameni din diverse instituții și comunități. Pe lângă programele din penitenciare, în localitățile Constanța, Hunedoara, Râmnicu Vâlcea și Târgu Jiu, am avut mult timp activități de prevenire a delicvenței juvenile în școli. Personal, am realizat programul „Pentru o tânără generație responsabilă” pe care l-am prezentat în 11 școli generale, 3 licee din Hunedoara și împrejurimi, acesta constând în prelegeri, discuții, chestionare și vizionări de filme educaționale.
Au consemnat: Ioan Vlad
Georgeta-Ileana Cizmaș
UZPR CARAS SEVERIN 