Ioan Cărmăzan este cunoscut ca una dintre personalităţile culturale care a adus constribuţii importante la cultura şi arta românească, la afirmarea oraşului şi judeţului în circuitul naţional şi universal de valori.
Scriitor şi cunoscut regizor şi scenarist, s-a născut la 27 iunie 1948 în localitatea Satchinez, jud. Timiş, din părinţi dascăli bocşeni.
De la vârsta de 3 ani se întoarce cu familia la Bocşa (Caraş-Severin), spaţiul pe care Ioan Cărmăzan îl consideră natal, deoarece aici creşte, aici învaţă, aici se formează, de aici porneşte în viaţă şi în carieră. Bocşa este locul unde a copilărit, şi-a făcut studiile, unde a cunoscut farmecul peisajului şi al istoriei, de unde s-a inspirat în câteva cărţi şi filme.
Absolvent al Facultăţii de Matematică a Universităţii din Timişoara (1971), după ce a absolvit şi regia de film la I.A.T.C. Bucureşti (1978), s-a afirmat în cea de-a şaptea artă cu o serie de succese, între care filmele „Ţapinarii” (1982), „Lişca” (1983),, „Sania albastră” (1987), „Casa din vis” (1993), „Vlad nemuritorul” (2000), „În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură” (2002), „Orient Expres” (2004 – în colaborare cu Sergiu Nicolaescu), „Lotus” (2004), „Raport despre starea naţiunii” (2004), „Cu inima îndoită” (2006), „Dragoste de mamă” (2006), „Margo” (2006), „O secundă de viaţă” (2009), „Oul de cuc” (2010), „Brâncuşi – din eternitate” (2014), „Conserva” (2015), „Nu există stele verzi” (2015), „Întoarcerea magilor” (2016) – sunt titlurile filmelor cărora le-a fost regizor şi unora scenarist. A realizat şi filme documentare, dar şi scurtmetraje: „Cântă cucul și pe ploaie” (1978),„Ion Pacea” (1980), „Tranziția în România” (1993 – un film pentru CNN) „Cavalerul adormit” (2008), „Negustorul de amintiri”(2009) ș.a.m.d.
„Cărmăzan este un fel de Bulgakov al României. Filmele lui sunt profund subversive, nu pentru că atacă comunismul, ci pentru că-l ignoră.” („Cineast Magazine”, New York).
În acelaşi timp s-a impus în literatură prin câteva cărţi, două dintre ele fiind inspirate chiar de oraşul şi zona Bocşei: „Povestiri din Bocşa” şi „Mica ţiganiadă”.
„Ca regizor, a construit o lume fabuloasă. Ca literat, Ioan Cărmăzan are o operă absolut importantă şi mărturisesc că fiecare relectură îmi dovedeşte profunzimile textului şi îmi dovedeşte cât de modern este Ioan Cărmăzan” (prof. dr. Călin Chincea)
Ioan Cărmăzan este, cum spunea şi Fănuş Neagu, „un răzvrătit şi aşa trebuie să rămână”, care „vede lumea cu ochi de cineast şi o repovesteşte cu gândire de poet.””Un scriitor care vine cu un spaţiu şi îl propulsează în marea literatură”, afirmă Gheorghe Jurma.
Ioan Cărmăzan este unul dintre cei mai controversaţi regizori români, este scenarist, este scriitor, este profesor universitar, este membru fondator şi preşedintele UARF (Uninunea Autorilor şi Realizatorilor de Film din România); din anul 2005 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar din anul 2008 este doctor în cinematografie şi media.
Membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (2007); membru în Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei (2010); începând cu anul 1999 desfăşoară o intensă activitate didactică universitară: Facultatea de Arte a Universităţii „Hyperion”, Academia de Arte „Luceafărul”, Universitatea de Arte Media PRO, Facultatea de Arte Plastice a Universităţii de Vest Timişoara, Facultatea de Teatru şi Televiziune a Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca.
Moderator şi realizator de emisiuni TVR („De la A la… infinit”, „Academicienii”).
A pus în scenă spectacole de teatru (Pescăruşul – Cehov, Romeo şi Julieta – Shakespeare); a realizat fime documentare pentru marele ecran sau televiziunile din România, dar şi pentru BBC, CNN şi Channel 15.
A publicat următoarele volume: „Povestiri din Bocşa”. Timişoara, Facla, 1983 şi ed. a II.a Reşiţa, TIM, 2010; „Mica ţiganiadă”, Reşiţa: Timpul, 1998; „Cine-roman”, Iaşi: Junimea, 2002; „Roşu, galben şi albastru”, Iaşi: Junimea, 2003; „Baladă pentru tatăl meu” (Balade à mon pére). Belgia, 2003; „Elogiul intuiţiei”, Bucureşti: Fundaţia PRO, 2008, „Filmul, nepot al Renaşterii”, Bucureşti: Editura Universitară, 2011; „Zece povestiri”; Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2012; „Oameni din Cocioc”, Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2013; „Ceaţa albastră”, Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2015.
A tradus din limba sârbă romanul „Criptă pentru Boris Davidovici” de Danilo Kiss (2007) şi din limba franceză „Viaţa şi opera lui Philippe Ignace Semmelweis” de Louis-Ferdinand Céline (2009).
A inițiat Clubul de la Timișoara format din scriitori de prima mână ai Banatului, împreună realizând o serie de volume interesante și incitante pe diferite teme: „Despre iubire” (Cluj Napoca: Ecou transilvan, 2016), „Dosarul Brâncoveanu – între real și imaginar” (Timișoara: Eubeea, 2017), „Utopia – despre iubire și prostie” (Timișoara: Eubeea, 2018). Tot în acest an, aflându-se la ceas aniversar, Clubul de la Timișoara, prin strădania scriitorului Vasile Bogdan, îi realizează un volum omagial intitulat „Descifrând codul Cărmăzan” (Timișoara: Eubeea, 2018).
De asemenea, regizorul Ioan Cărmăzan a inițiat și a condus, de-a lungul vremii, câteva Festivaluri de Film, între care cel de la Caransebeș este reprezentativ.
Ioan Cărmăzan este deţinătorul a unor Titluri şi distincţii şi a numeroase premii, între care: Marele Premiu la Festivalul de la New York – filmul Ţapinarii; „Tigrul de Aur” la Festivalul Internaţional de Film de la Rotterdam – filmul În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură; Marele Premiu la Festivalul de film de la Teheran – filmul În fiecare zi Dumnezeu ne sărută pe gură; Diploma de onoare la Festivalul de la Montpellier – filmul Casa din vis; Premiul II la Festivalul Tinerilor regizori de la Tokio – filmul Lişca; Premiul special al juriului la Festivalul Filmului de la Costineşti – filmul Casa din vis; Premiul UCIN pentru cea mai bună interpretare, Gheorghe Dinică în rolul Căpălău – filmul Casa din vis; Premiul UCIN pentru debut Ecaterina Nazare, rol principal în filmul Lişca.
Ioan Cărmăzan este Cetăţean de Onoare al oraşului Bocşa (2008), al comunei Satchinez (2014) și al județului Caraș-Severin (2015).
Despre filmele regizorului Ioan Cărmăzan scriitorul Ioan Pavel Azap se încumetă şi realizează o carte: „Oamenii de pământ ai lui Ioan Cărmăzan”. Cluj Napoca: Ecou Transilvan, 2014.
Despre pasiunile maestrului Cărmăzan este suficient să amintim columbofilia, cunoscut fiind faptul că maestrul este un împătimit columbofil iscând butada „cel mai mare columbofil între regizori şi cel mai mare regizor între columbofili”.
Prin activitatea sa, Ioan Cărmăzan se alătură marilor oameni de cultură ai Caraş-Severinului . „Plin de har, inteligenţa sa, spiritul său profund, deschiderea către lume, clarviziunea sa, puterea de muncă sunt atributele unui om care s-a devotat unui ideal nobil, care s-a ridicat treptat spre înţelegerea şi împlinirea lui”(Felicia Voinea, profesor din Bocşa).
Iată doar câteva succinte spicuiri din activitatea unui om care s-a pus în slujba culturii prin tot ceea ce a făcut de-a lungul timpului.
Era momentul să ne manifestăm cu toții şi altfel recunoştinţa faţă de maestrul Ioan Cărmăzan şi faţă de această muncă laborioasă a sa încununată de realizări de excepţie. Ne raportăm la o personalitate care a dat întotdeauna consistenţă vieţii, care reprezintă un real model într-o lume dominată de superficialitate.
Iată motivaţii în plus pentru cei care l-au votat pe Ioan Cărmăzan drept Cetăţean de Onoare al Municipiului Caransebeș! Şi o spun cu tot respectul pentru acest harnic și generos concitadin şi conjudeţean al meu: merită să primească acest înalt respect al comunităţii caransebeșene, merită să fie astăzi, aici, onorat cu Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Caransebeș!
Se cuvine să felicităm inițiativa și hotărârea Consiliului Local Caransebeș, să aducem mulțumiri dlui. dir. și consilier județean Ioan Cojocariu pentru implicare și deosebită colaborare cu regizorul și scriitorul Ioan Cărmăzan și, nu în ultimul rând, să mulțumim dlui. primar Felix Borcean pentru deschidere și receptivitate, împreună cu Ioan Cărmăzan reușind să dea o altă dimensiune actului cultural caransebeșean. Acordarea binemeritatului Titlu de Cetățean de Onoare al Municipiului Caransebeș regizorului şi scriitorului Ioan Cărmăzan împlinește astăzi un act de dreptate, aşezând încă un nume de referinţă („urma” care rămâne când toate cele trecătoare dispar) pe harta culturală a Caransebeșului.
Felicitări, Ioan Cărmăzan, dragul nostru Nuţu, şi mult succes în continuare! Felicitări tuturor și La mulți ani României și românilor!
Gabriela Şerban
29 noiembrie 2018
UZPR CARAS SEVERIN 