În perioada 20-21 aprilie 2018 s-a desfășurat la Uzdin (Voivodina, Republica Serbia) un eveniment emblematic pentru viața culturală a românilor din Voivodina, Simpozionul internațional „Oameni de seamă ai Banatului” organizat „în folosul apărării și dezvoltării spiritualității românești”, după cum specifica organizatorul, sufletul evenimentului, scriitorul, poetul și publicistul Vasile Barbu, președintele Societății Literar-Artistică Tibiscus din Uzdin.
Aflat la cea de-a XXII-a ediție, simpozionul a întrunit și de această dată oameni de cultură din tot Banatul istoric și nu numai. Scriitori și publiciști din Timișoara, Lugoj, Reșița, Bocșa, Anina, Săcălaz, Bozovici, Baia Mare, Arad, Mesici, Uzdin, Scopie, Novi Sad, Sărcia, Șopotu Vechi, Satu Mare, Panciova, Vârșeț s-au întâlnit într-o minunată și însorită zi de primăvară pentru a pune pentru a XXII-a oară pe harta culturală a Banatului istoric oameni de seamă și faptele lor.
Prima zi a Simpozionului a fost dedicată memoriei unor oameni ai locului. A fost dezvelită și sfințită o placă comemorativă dedicată omului de cultură și important promotor cultural Pavel Herendici-Pamela (1954-2017), a avut loc un „remember sportiv” și urmărirea ultimului meci de tenis de masă a redutabilului jucător Vasile Stoia, meci disputat cu Irinel Dalea; de asemenea au fost vernisate două expoziții: una de sculptură a profesorului Alexandru Oprici și o expoziție de cărți, afișe, invitații de la edițiile anterioare ale Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”. Despre toate acestea s-au exprimat Gheorghe Rancu, Vasile Barbu, Florian Copcea, Daniel Susa, Florian Țăran, Ioța Bulic, pr. Moisă Lința și Adam Onciu.
În cea de-a doua zi a evenimentului s-au desfășurat lucrările Simpozionului, lucrări organizate pe secțiuni, dar și lansări și prezentări de cărți și reviste ale invitaților prezenți.
În Sala Căminului vânătorilor a avut loc deschiderea oficială a celei de-a XXII-a ediție a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” și cuvinte de salut adresate de către oficialități și importanți invitați.
Deosebit de interesant și cald s-a dovedit a fi cuvântul de salut adresat de dl. Gheorghe Dinu, consul general la Consulatul României din Vârșeț; de asemenea, un prietenesc cuvânt a fost adresat de dna. Anișoara Țăran, coordonator în cadrul Departamentului pentru învățământ al Consiliului Național Român; evident, frumoase și frățești cuvinte au venit din partea celor doi scriitori organizatori: Vasile Barbu din Uzdin și Gheorghe Rancu din Șopotul Vechi.
Laureații acestei ediții a Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” au fost: Ioan Cipu – post mortem; Nicolae Secheianu din Baia Mare și Gheorghe Rancu din Șipotul Vechi.
Au fost lansate câteva volume și publicații: „Din Pantheonul Banatului istoric”, volum semnat de Gheorghe Rancu și prezentat de Vasile Popuța; „Sacramentul singurătății”, volum de poezie semnat de Vasile Barbu și prezentat de Nicu Secheianu; „Restituiri istorice”, volum semnat de Mihai Suru și prezentat de Gheorghe Rancu. De asemenea, a fost prezentată o nouă publicație, o „foaie pentru românii emancipați de pretutindeni” numită „Talpa țării”, fondator și redactor-șef Nicolae Toma, publicație apărută sub egida Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banat.
Evident că și acest eveniment, ca și alte evenimente care se desfășoară în acest an, s-a aflat sub semnul sărbătorii centenarului Marii Uniri. Așadar, invitații au luat parte la câteva comunicări în plen dedicate sărbătorii centenarului Unirii. „Octavian Goga, poetul născut pentru România Mare” s-a intitulat comunicarea prezentată de prof.univ.dr. Vasile Popuța (Timișoara); „Dr. Atanasie Popovici și dr. Ion Sârbu la Conferința de pace de la Paris în anul 1919” a fost comunicarea dlui. Gheorghe Rancu Bodrog și „Laureații de până-n prezent ai Premiului „Dr. Gligor Popi” s-a intitulat prezentarea dnei. Elena Maria Murgu (Timișoara).
Apoi, pe secțiuni, s-a dat startul lucrărilor Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” ediția a XXII-a: o secțiune s-a desfășurat la Casa de Cultură „Doina”, la umbra monumentului dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu și a fost moderată de Gheorghe Rancu și Viorel Cioloca. Secțiunea a cuprins comunicări deosebit de interesante despre oameni de seamă ai Banatului: Ioța Bulic (Panciova) – „Actori celebri ai Uzdinului: cei șapte magnifici”; Gabriela Șerban (Bocșa) – „Pictorul bisericesc Filip Matei”; Ionel Stoiț (Novi Sad) – „Doru Trifu: fondator al revistei Tribuna tineretului”; Vasile Morar (Chelința) – „Surorile lui Corneliu Coposu”; Gheorghe Rancu (Șopotul Vechi) – „Eftimie Murgu și Lugojul la 1848”;Angelica Herac (Reșița) – „Velișcu Boldea, promotor al unei activități de excepție”; Aurel Pop (Baia Mare) – „Vasile Lucaciu”; Viorel Cioloca (Timișoara) – ”Adam Neamțu”; Ioan Traia (Timișoara) – Teologul Gheorghe Cotoșman”; Ghiță Blejușcă (Săcălaz) – „Înv. Ioan Damian, un dascăl român din Săcălaz”; Ion Ionescu (Timișoara) și pr. Horia Țâru (Timișoara) despre revista „Lumina Divină”; O altă secțiune – „anul unui veac de la Unire: Cinstiți-l…” – s-a desfășurat la Primăria din Uzdin și a fost moderată de Teodor Rămianț și Ioța Bulic. A cuprins comunicări pe tema Marii Uniri susținute de: Ioan Ciama (Timișoara), Teodor Groza Delacodru (Mesici), Mihai Chiper (Anina), Ioan Atnagea (Timișoara), Iancu Murărescu (Sărcia), Vasile Barbu (Uzdin), Gheorghe Lungu (Timișoara), Cornel Juică (Mesici), Nicolaie Secheianu (Baia Mare), Florica Ranta Cândea (Arad); Iar cea de-a treia secțiune s-a desfășurat la Căminul vânătorilor și i-a avut moderatori pe Constantin Claudiu Murgu și Ghiță Blejușcă, iar între cei care au prezentat comunicări s-au aflat: Maria Chiper (Anina), Tiberiu Șerban (Bocșa), Linți Tămaș (Scopie), Daniel Susa (Uzdin), Nicolae Toma (Timișoara), Mircea Anghel (Lugoj), Ionel Petrișor (Timișoara), Ioan Benga (Reșița), Ghiță Blejușcă (Săcălaz).
Simpozionul Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” ediția a XXII-a a fost, și de această dată, la înălțime, fiind tratat cu seriozitate atât de către organizatori cât și de către invitați. Discuții intense, uneori contradictorii, dar întotdeauna bine susținute și cu interes analizate, puncte de vedere și propuneri care au dat naștere unor noi discuții și viitoare cercetări, astfel s-au derulat lucrările Simpozionului atingându-și scopul: acela de a uni oameni cu aceleași preocupări, mânați de aceleași sentimente de dragoste pentru limbă, pentru cultura acestui Banat istoric, pentru ca, în final, să poată exclama precum Poetul: „limba română este Patria mea”…
Evenimentul s-a dovedit a fi și unul de suflet încheindu-se cu diplome și cu o agapă frățească la Casa românească din Uzdin, o întâlnire ca între vechi și buni prieteni; mai mult, o întâlnire între frați pe fondul galbenelor lanuri de rapiță ițite dintr-un pământ negru și roditor și dintr-o iarbă de un verde crud care ne duce din nou cu gândul la poezie: „Verde crud, verde crud/ Mugur alb, și roz, și pur/ Vis de-albastru și azur/ Te mai văd, te mai aud!” …
UZPR CARAS SEVERIN 