Devenită tradiție, Tabăra națională de literatură ”Colocvii banatice” de la Anina a reușit să adune și la această a IV-a ediție, scriitori, publiciști, editori și importanți oameni de cultură și, timp de trei zile, la Motel Mărghitaș s-au derulat evenimente literare, editoriale și cultural-artistice deosebite.
Și în acest an organizatorul principal – Casa de cultură și Cenaclul literar ”Virgil Birou” Anina -, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Anina și în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Caraș-Severin și Biblioteca Județeană ”Paul Iorgovici”, a pregătit un program bogat și complex, cu teme diverse, deosebit de interesante și atactive.
Potrivit Wikipedia, enciclopedia liberă, ”Buhui – Mărghitaș este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în Banat, pe teritoriul județului Caraș-Severin. Aria naturală se află în Munții Aninei (lanț muntos ce aparține grupei montane a Munților Banatului), în partea central-vestică a județului Caraș-Severin, pe teritoriul administrativ sud-estic al orașului Anina. Rezervația naturală (inclusă în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului) a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate) și are o suprafață de 979 ha. Aria naturală se suprapune sitului de importanță comunitară Semenic – Cheile Carașului și reprezintă o zonă cu văi, lacuri (Lacul Buhui), izvoare, doline, abrupturi calcaroase, sectoare cu chei, lapiezuri, peșteri (Peștera Buhui, Peștera Mărghitaș), avene, pajiști, păduri și poiene”.
Într-o astfel de zonă mirifică, scriitorii s-au întâlnit să dezbată probleme culturale actuale, să-și recite versurile, să-și prezinte cărțile și publicațiile, dar, mai ales, să petreacă împreună câteva zile de bucurie frățească.
După deschiderea taberei de către Mihai Chiper, directorul Casei de cultură, ing. Gheorghe Românu, primarul orașului Anina, ing. Ion Văcaru și poeta Maria Chiper, membrii ai Cenaclului literar ”Virgil Birou”, precum și scriitorul Ioan Marin Almăjan, membru al Uniunii Scriitorilor din România și Cetățean de Onoare al Orașului Anina, la Cabana Motel Mărghitaș s-au derulat lucrările celei de-a IV-a ediție a Colocviilor banatice.
Prezenți la eveniment, oamenii de cultură făcători de tipărituri și-au prezentat truda, au dăruit din publicațiile prezentate și au schimbat păreri și opinii, unele foarte contradictorii. Se știe, însă, că aceea este o discuție reușită, cea care naște contradicții!
Periodicele literare au fost cele care au dat startul evenimentelor: a fost prezentată revista ”Arcadia” din Anina (Mihai Chiper și Ilie Chelariu), ”Bocșa culturală” din Bocșa (Gabriela Șerban), ”Arca” din Arad (Lucia Cuciureanu), ”Ulisse” din Oravița (Ionel Bota și Lorin Cimponieru), ”Muntele” din Timișoara/Mehadia (Nicolae Danciu Petniceanu), ”Almăjana” din Bozovici (Iosif Băcilă) și ”Almăjul” (Gheorghe Rancu).
În prezentarea acestor publicații au intervenit colaboratori și scriitori cunoascători ai presei literare, ”cei ce au scris o limbă, ca un fagure de miere”, vorba poetului: scriitorul Ioan Marin Almăjan, scriitorul Ionel Bota, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, scriitorul Nicolae Sârbu, scriitoarea Maria Nițu, precum și membrii Cenaclului ”Virgil Birou” Anina: Ion Văcaru, Nicolae Marișescu și Petre Lungulescu .
Multe și frumoase au fost cărțile prezentate la acest eveniment de referință în Banatul Montan: ”Cu zâmbetul prin Munții Banatului” volum semnat de Ion Rășinaru și prezentat de editorul Gheorghe Jurma, ”Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa”și ”Catalogul fondului de documente ”Prof.dr. Vasile C. Ioniță” la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa” au fost cele două lucrări de specialitate realizate și prezentate de bibliotecarul Gabriela Șerban (Bocșa), volume la care au făcut referire și scriitorul Ioan Marin Almăjan (Timișoara), istoricul literar Ionel Bota(Oravița), editorul Gheorghe Jurma (Reșița), dr. Nicola Trăilă (Timișoara), ing. Ioan Văcaru (Anina), scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia) și scriitoarea bibliotecar Maria Nițu (Timișoara); volumul de poezie ”Femeia cu parfum de magnolie” al poetului orăvițan Lorin Cimponieru a fost prezentat de scriitorul și criticul literar Ionel Bota (Oravița); volumul de factură religioasă ”Iată fiul tău” al scriitorului Adrian Georgescu (București) a fost prezentat de Gabriela Șerban (Bocșa); volumul poetului timișorean George Schinteie ”68. Poeme cu fereastră deschisă” a beneficiat de o aleasă prezentare din partea criticului literar Ionel Bota (Oravița), dar și de un frumos recital din partea poetelor Mia Rogobete (Lugoj) și Maria Chiper (Anina); volumul premergător marii sărbători de la 1 Decembrie 2018 – ”Medalioanele Unirii” de Nicolae Danciu Petniceanu a fost prezentat de med. Dănilă Surulescu, subiectul Marii Uniri iscând discuții deosebit de interesante și aprinse, fiind dezbătută, în special, istoria Banatului la 1918: istoricul Ionel Bota, scriitorul Ion Marin Almăjan, ing. Ioan Văcaru, med. Nicola Trăilă și, evident, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu; editorul, scriitorul, istoricul și criticul literar Gheorghe Jurma și-a prezentat ”comoara”: editura TIM și cărțile ei.
Însă, oaza de liniște s-a ivit odată cu prezentarea volumului ”Povești pe albul zăpezii” al poetului Costel Simedrea, despre care au vorbit cu profesionalism, dar și evidentă plăcere, criticii literari Maria Nițu (Timișoara) și Nicolae Sârbu (Reșița); ”Ochiul neadormit al bufniței” se intitulează volumul semnat de Ion Marin Almăjan(Timișoara) și prezentat Alexandru Nemoianu (SUA) printr-o scrisoare citită de Maria Chiper; volumul de versuri semnat de Doru Ilana (Oravița) intitulat ”Prozemele himerice” a fost prezentat de prof. Iacob Voia, iar cartea ”Altar de jertfă și iubire” de Dănilă Surulescu a fost prezentat de Nicolae Danciu Petniceanu și Ion Ionescu.
După cum ne-am obișnuit, Valea Almăjului este întotdeauna la înălțime la astfel de evenimente cultural-literare, prin minunații ei cărturari. Și la acest prestigios eveniment aninean ne-au bucurat sufletul scriitorii Pavel Panduru, Iosif Băcilă, Florina Maria Băcilă și Nicolae Magiar, care au prezentat importante tipărituri necesare istoriei și culturii Banatului: ”Valea Almăjului – oameni și fapte”, două volume ticluite de dr. Florina Maria Băcilă și prof. Iosif Băcilă despre limbă, istorie, credință și cultură românească în Țara Almăjului, precum și ”Monografia localității Bozovici” întocmită de doi dascăli inimoși, fii ai Soceniului, Nicolae Magiar și Eduard Magiar.
Deosebit de interesante și incitante s-au dovedit a fi și temele propuse de muzicologul Constantin Tufan Stan (Lugoj), dr. Nicola Trăilă (Timișoara), ing. Iacob Voia (Timișoara) și prof. Cornel Boboescu (Anina).
”Ioan Vidu – poet, folclorist, cronicar, eseist, pamfletar” s-a intitulat expozeul prof.dr. Constantin Tufan Stan, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, excelent elaborat și meticulos documentat; ”Gheorghe Baba și evoluția picturii române moderne” a fost tema propusă de dr. Nicola Trăilă, iar Iacob Voia ne-a exemplificat, într-un mod erudit, ”Drumul Dunării”; ”Titu Maiorescu – 100 de ani de la moarte” a fost titlul expunerii prof. Cornel Boboescu, subiect tratat și dezvoltat cu seriozitatea cuvenită.
Un respiro binevenit și pe placul tuturor a fost prezentarea piesei de teatru ”La Uzdin” de către autoarea Mia Rogobete (Lugoj), piesă care prezintă o întâmplare adevărată, protagoniștii fiind unii dintre scriitorii prezenți. O comedie savuroasă, cu atât mai gustată, cu cât bine cunoscute sunt personajele și poți observa cât de bine sunt redate acestea în piesă.
Pentru că Tabăra de literatură ”Colocvii banatice” de la Anina obișnuiește să împletească armonios artele, în cadrul acestor colocvii au avut loc și două vernisări de expoziții: o expoziție de pictură naivă semnată Ioan Gustav Hlinka, președintele UAP sucursala Reșița, expoziție care marchează și aniversarea celor 70 de ani ai artistului aninean-reșițean, despre care a vorbit bibliotecarul și editorul Erwin Josef Țigla; apoi expoziția de fotografii aparținând artistului fotograf Petre Dalea (Reșița), intitulată sugestiv ”Oameni și locuri”, prezentată de autor. Și, ca să rămânem în sfera artisticului, amintim cu drag și deosebită plăcere prestația muzicală a cantautorilor Vasile Gondoci (Lugoj) și Dan Vană (Calafat), dar și a instrumentistului aninean nea Tică, excelent acordeonist care ne-a înveselit și cea din urmă zi a taberei, mai mohorâtă, deoarece soarele a fost alungat așezându-se ceața și pornindu-se ploaia cu tunete și fulgere. În astfel de condiții, nea Tică ne-a cântat romanțe și valsuri până, cu voioșia noastră, am alungat și ploaia și ceața și am readus soarele.
Am amintit la început despre frumusețea acestor locuri, despre frumusețea Aninei, oraș situat chiar în inima munților. Cu toții am auzit, am citit, chiar ne-am plimbat cu ”Semmeringul bănățean” pe Calea ferată Oravița–Anina, datată 1863, prima cale ferată montană din România, a doua cale ferată montană din Europa, cu primele tunele de cale ferată din România. De asemenea, am vizitat Gara din Anina care este monument istoric; Uzinele de fier Anina și ansamblul celor trei case ale funcționarilor StEG din perioada Belle Époque se află pe lista monumentelor istorice sub cod LMI CS-II-a-B-10956; Fostul sanatoriu „Sommerfrische” („Prospețimea Verii”) a fost construit între anii 1893–1895; în anul 2002, în Peștera cu Oase de lângă Anina, au fost descoperite cele mai vechi rămășițe ale omului modern din Europa, numit Ion din Anina, cu o vechime de circa 40.000 ani. (vezi Gheorghe Popovici: ”Banatul Montan”: ghid turistic. Reșița: TIM, 2013)
Având la îndemână asemenea frumuseți, deși timpul nu a permis o călătorie cu trenul, totuși organizatorii s-au gândit să ofere posibilitatea invitaților să se bucure de minunatele împrejurimi ale Aninei. Așadar, au fost organizate excursii și drumeții la Lacul Mărghitaș – primul lac de acumulare amenajat în scop turistic din România, special pentru agrement – și la Lacul și Grota Buhui. Locuri încântătoare, dătătoare de energie și bună dispoziție.
Așadar, Tabăra de literatură de la Anina a oferit, și la această a IV-a ediție, picături de înțelepciune, de creație, de bucurie și prietenie. Pentru că, până la urmă, o tabără asta presupune: prietenie.
Mulțumim, dragi prieteni, pentru minunatele zile petrecute ”la umbra cărților”, dar și la fermecătoarea umbră a Munților Aninei!
UZPR CARAS SEVERIN 