În 30 septembrie 1997, la Bocșa, sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, la inițiativa primarului Victor Creangă și în coordonarea bibliotecarei Gabriela Tiperciuc, a apărut primul număr al periodicului „Bocșa 2000”. Nimeni nu s-a gândit în acel moment că acesta va fi primul pas în realizarea unei reviste de cultură la Bocșa!
„ «Bocșa 2000» dorește să prezinte în paginile sale realitatea cotidiană a unui oraș aflat în perioada sfârșitului de mileniu și care se confruntă cu problemele tranziției prin care trece țara noastră. Publicația se dorește a fi un buletin cu caracter informațional, venit în sprijinul cetățeanului preocupat de grijile existenței de zi cu zi, o punte de legătură între locuitorii orașului și oamenii aleși să-i reprezinte. În acest fel vor fi făcute publice hotărârile primăriei, intențiile acesteia ca instituție, dar și dorințele cetățenilor, sugestiile și opiniile lor. Nu ne rămâne decât să așteptăm urmările acestei colaborări, iar pe dumneavoastră, dragi cititori, să vă rugăm să ne primiți în fiecare casă prin intermediul distribuitorilor de presă.” Acesta era argumentul, cuvântul de început, al redacției buletinului informativ „Bocșa 2000”, redacție constituită din tineri inimoși precum: Claudia Udoviță, Gabriela Tiperciuc, Patricia Stoica, Mircea Sorin Laslo, Laura Ion, Rodica Țene, Gheorghe Vesa, Ioana Cioancăș, alăturându-se, mai târziu, Marius Tötös și Daniel Melcescu.
Mai trebuie precizat că, încă de la început, echipa „Bocșa 2000” l-a avut alături, ca îndrumător și editor, pe maestrul Gheorghe Jurma. Gabriela Tiperciuc, cea care avea misiunea realizării unui periodic, habar n-avea de modul în care acesta se realiza, iar colaboratorii cei mai apropiați la fel. Așadar, a apelat din start la profesionalismul jurnalistului și editorului Gheorghe Jurma și de atunci această colaborare s-a dovedit a fi rodnică și de succes.
Bineînțeles că orașul Bocșa nu se afla la prima încercare de editare a unui periodic.
În volumul „Presa și viața literară în Caraș-Severin” (Reșița, 1978) și, mai târziu, în volumul „Panorama presei din Caraș-Severin”(Reșița, 2018) Gheorghe Jurma prezintă un istoric al presei bocșene, precum și importanța acestei localități ca centru de presă, de tipar, în Banat. Este redată o precizare din 1947 privind situația presei din Banat demonstrând aceste afirmații: „ În Banatul întreg mai apar astăzi trei gazete săptămânale: «Curierul Banatului» care apare la Timișoara sub direcția d-lui Iancu Cioncatu, fiind într-al XXVIII-lea an de apariție; «Răsunetul» de la Lugoj condus, de 25 de ani, de către inimosul tipograf Gh. Țăran și «Curentul nou», care apare de două decenii la Bocșa Montană, sub îndrumarea neobositului M. Velceleanu./ Trei făclii care au învins imposibilul, continuând să existe fără subvenții și fără fondurile partidelor politice. Trei tribune independente, cari au răzbit să trăiască pentru a lumina calea adevărului asupra Timiș-Torontalului, Severinului și Carașului.” (Const. Severeanu, Trei tribune bănățene, în „Curentul nou”, XIX, nr. 689, 1 iulie 1947.)
Iată că, Bocșa a fost unul dintre cele mai importante centre de presă din Banat și, potrivit istoricului realizat de Gheorghe Jurma, astăzi se împlinesc 140 de ani de la primul periodic realizat la Bocșa, prima gazetă caraș-severineană: „Privighetoarea” apărută în 1882 a apărut la Bocșa-Montană, proprietar fiind Simeon Pocreanu, gazetă mutată, după doar o lună, la Reșița.
În 1920 Cassian Munteanu a editat Gazeta Bocşei din care au apǎrut doar câteva numere. Scriitorul grav bolnav era internat la sanatoriul din Bocşa. Aici redacteazǎ singur aceastǎ publicaţie prin care îşi susţine candidatura în alegerile pentru primul Parlament al României Mari.
Gazeta Drum nou pe care o înfiinţeazǎ aici scriitorul şi publicistul Mihail Gaşpar în 1923 apare în douǎ etape : 1923 -1938 ; 1946 – 1947 ; în prima etapǎ este condusǎ de protopopul Mihail Gaşpar, dupǎ moartea acestuia este preluatǎ de Ilie Rusmir la Oraviţa, apoi readusǎ de fiul lui Gaşpar, Ionel, la Bocşa, apoi transferată la Craiova.
Ziarul Lumina Caraşuluiapare în 1929 întâi la Reşiţa, apoi, de la nr. 11, editorul Mihai Velceleanu va beneficia de o tipografie proprie şi redacţia se mutǎ la Bocşa-Montană. Din 1935 îşi schimbǎ denumirea în Curentul nou şi apare pânǎ în 1947. Ziarul se subîntitula « politic – independent, informativ şi de apǎrarea intereselor poporului ».
Mihail Velceleanu editeazǎ, de asemenea, revista umoristicǎ Gura lumii între 1927 – 1931 şi un calendar cu acelaşi titlu (mai întâi la Oraviţa, apoi la Bocşa). La tipografia (librăria) Minerva a lui Mihail Velceleanu a apǎrut între 1934 – 1938 Calendarul Lumina Poporului în care au fost publicate şi creaţii ale unor scriitori ca : G. Coşbuc, Elena Farago, Ion Miuţǎ, Damian Izverniceanu şi alţii.
Peste un an, în 1930, apare la Bocşa ziarul Deşteptarea, care apoi va fi transferat la Reşiţa.
„Pământ bănăţean” este un ziar săptămânal independent, director Emil Secoşianu, apare la Bocşa Montană, str. Bisericii 209. Primul număr a apărut în 16 martie 1935. (revista „Luceafărul”- Timişoara, nr. 7-8/ 1935).
Un loc aparte îl ocupǎ revista lui Tata Oancea. Între 1929 – 1947 Tata Oancea (Petru E. Oance), nǎscut la Bocşa Vasiova, editeazǎ la Oraviţa revista Vasiova. Prin conţinut, prin modul de difuzare, prin pitorescul gazetarului Tata Oancea, revista este deosebitǎ, este aparte şi-şi câştigǎ un loc important între revistele vremii. Scriitorul și jurnalistul Vasile Bogdan a dedicat revistei „Vasiova” două volume importante realizeate din jurnalele lui Tata Oancea, în seria „Bocșa – istorie și cultură”, în ciclul „Eu, Don Quijote al Banatului. Fantastica viață a lui Tata Oancea” : volumul 3 din acest ciclu poartă numele „Codul Vasiova 1929” (Reșița : TIM, 2017) și volumul 4 este intitulat „Rătăciri în labirintul Vasiova 1929” (Reșița : TIM, 2021).
”În cei aproape 20 de ani de apariție […]revista lui Petru E. Oance va apărea și la Bocșa, dar mai ales la Timișoara, tipărită la diverse tipografii: Școalelor Oravița, Weisz, Felix, Oravița, Velceanu M. Bocșa Montană, Guttemberg, Timișoara, Otzinași Coari, Kaden Iosif, Timișoara, Sonntagsblatt, deci un număr de opt tipografii” (Ștefan Pătruț. Tata Oancea și literatura dialectală a Banatului. Lugoj: Dacia Europa Nova, 2003. p. 16).
„Revista conține aproape de toate: anunțuri, reclame, tabele cu firme și patroni, dedicații (poezii ocazionale) alături de probleme de istorie, memorialistică, poezii, legende, epigrame, schițe, nuvele, descântece, anecdote ” și altele care evidențiază lipsa actului politic, conform celor promise. Satul, cu tot ce are el, ocupă un loc de bază în spațiul scrierilor, orașul având reprezentare, dar în mai mică măsură.” (Ștefan Pătruț, op. cit., p. 16). ”Se încearcă – prin conținutul revistei – aducerea elementului de bucurie, liniște, dar analizând materialele publicate, intenția rămâne doar la acest stadiu, întrucât apar tot felul de subiecte (din război, decese, multe necazuri, supărări)”. (Ștefan Pătruț, op. cit., p. 18).
Un bocşan deosebit de important pentru presa din Banat este Corneliu Diaconovici, realizatorul primei enciclopedii româneşti, care editeazǎ cotidianul Dreptateaîn 1880 împreunǎ cu Valeriu Branişte, la Timişoara. Tot datoritǎ lui Corneliu Diaconovici, în 1885, la Budapesta, a luat fiinţǎ « Rumänische Revue », cu redacţia la Reşiţa şi tipografia la Sibiu. Apoi apare la Reşiţa, la Viena, mai apoi la Sibiu şi Timişoara pânǎ în 1894. Este o publicaţie literar-politicǎ în limba germanǎ al cǎrei scop era de a vorbi despre români. Aici sunt publicate articole şi studii de istorie, folclor, traduceri din marii scriitori români (Eminescu, Slavici, Macedonski, Haşdeu şi alţii).
După 1990 în Bocşa n-au apărut decât câteva periodice şi cele mai multe dintre ele cu o existenţă scurtă.
S-a încercat reeditarea revistei Vasiova ca o gazetă social-cultural independentă, refondată în 1990 (primul număr apare în 8 februarie 1990), editată de Asociaţia culturală “Tata Oancea” Bocşa, tipărită în Reşiţa; se dorea un periodic bilunar, însă acest lucru n-a fost posibil din motive financiare. Au apărut 10 numere în perioada 1990-1991.
In paginile gazetei aflăm aspecte ale vieţii bocşene, sunt dezbătute evenimentele istorice ale vremii, nu sunt omise nici problemele social-econo-mice,sunt prezente rubrici de divertisment, ştiri, sport şi creaţii literare bănăţene.
Humanitas: ziar informativ pe teme social-caritative; este o încercare – apar doar două numere în 1998 – a Societăţii de Caritate Humanitas Bocşa; redactată pe calculator apoi xeroxată de către directorul societăţii Mircea Grecu.
Puls: publicaţie lunară finanţată de Uniunea Europeană prin programul Phare LIEN în cadrul proiectului ”Meseria la timpul prezent”, editată de Asociaţia culturală “ Tata Oancea”Bocşa, apărută în noiembrie 1997 până în mai anul 2000 ( 10 numere), în format computerizat şi xeroxat. Publicaţia este specializată în domeniul economic-profesional,dezbate piaţa muncii şi probleme sociale.
În paginile publicaţiei sunt prezentate liste cu locuri de muncă disponibile în zonă, cursuri de calificare sau recalificare organizate, dialoguri cu patroni de firme, directori de întreprinderi, perspective de dezvoltare economică, anunţuri publicitare în domeniul forţei de muncă precum şi alte probleme specifice. La acest periodic apare şi un supliment cultural, în aceeaşi perioadă, ( 4 numere) numit Vasiova, în care apar creaţii literare , informaţii despre evenimentele culturale ale vremii şi articole religioase.
Bocşa 2000: buletin informativ, înfiinţat de Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea”şi Primăria oraşului Bocşa ; apare între 1997-1998 (9 numere); periodic lunar, în limba română, tipărit ( culegere şi paginare computerizată: Ed.Timpul, Reşiţa; tiparul: Tipoteh SRL Reşiţa). Tratează probleme sociale şi culturale; în coloanele acestui periodic aflăm noutăţi locale, aspecte ale vieţii sociale, probleme cultural-artistice şi sportive.
Concomitent apare un fel de supliment cultural intitulat Ramuri: revistă culturală, editată de Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” şi Primăria oraşului Bocşa. Apare sporadic între 1997-2000 ( 5 numere), paginare computerizată şi xeroxat, cu texte în limba română.
Cuprinde fapte şi evenimente culturale, creaţii literare semnate atât de autori bocşeni, cât şi de mari scriitori naţionali. Din martie 2000 îşi schimbă denumirea în Bocşa Culturală.
Bocşa Culturală: revistă lunară de cultură, redactată de Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” şi Primăria oraşului Bocşa, apare din martie 2000 sub aceeaşi denumire însă cu modificări de frontispiciu, redactată pe calculator apoi xeroxată, parţial color.
Revista s-a născut ca un mod de informare culturală a utilizatorilor bibliotecii, de publicitate şi de comunicare a colecţiilor şi activităţii bibliotecii. În timp, prin colaboratorii săi, revista şi-a extins aria, de la simpla informare s-a ajuns la redactarea unor articole pe teme de cultură şi istorie locală, dar şi naţională, pe teme religioase, unor biografii, recenzii de carte, creaţii literare ale bocşenilor şi nu numai, autori consacraţi sau doar debutanţi.
Revista oferă secvenţe din istoria Bocşei, omagiază personalităţile şi evenimentele culturale ale oraşului ( actuale şi retrospective), oferă informaţii de interes public pentru comunitatea locală, promovează tinere talente şi se vrea un punct de atracţie a populaţiei spre carte şi cultură, spre bibliotecă în special ; oferă informații de interes public pentru comunitatea locală și este cuprinsă în activitatea de informare a utilizatorilor bibliotecii, de animație culturală și comunicare a colecțiilor, de atracție a nonpublicului spre lectură; Adună în paginile sale istoria locului, oglindește activitatea instituției și promovează oameni și fapte care fac cinste comunității. Este o oglindă a activității bibliotecii, dar și o contribuție originală la construcția spirituală a zonei dovedindu-se, în timp, a fi o foarte bună sursă de informare pentru cercetători, scriitori, utilizatori angrenați în elaborarea unor lucrări de referință cu privire la istoria și cultura locală, la personalitățile locului, la fapte și evenimente de importanță locală,zonală sau națională. Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituții, revista ”Bocșa culturală” promovează actul cultural și lectura, valorile locale și zestrea spirituală locală, stimulează creativitatea și talentul.
Revista ”Bocșa culturală” este structurată conform câtorva rubrici permanente: Editorial; Să ne prețuim valorile; Viața cărților. (recenzii, cronici, prezentări); Literatură (proză, poezie, critică și istorie literară); Etnografie și folclor; Dascăli de frunte; Pagini de istorie; Pagini de religie; Să vorbim corect românește; Aniversări; Turist în țara mea; Evenimente; Muzică; Sport. Prin rubricile permanente deținute, revista promovează tinere talente, turismul (local, zonal, național și internațional), activități literare, sportive și educaționale, arta, profesionalismul, talentul și excelența.
Apare de la bun început sub coordonarea bibliotecarei Gabriela Tiperciuc (Şerban), cu sprijinul câtorva oameni iubitori de cultură. Echipa Bocşei Culturale ar putea fi redusă la patru oameni : iniţiatorul – Victor Creangă ; realizatorul – Gabriela Tiperciuc – Şerban ; editorul – Gheorghe Jurma ; susţinătorul – Mirel Patriciu Pascu, primarul oraşului Bocşa din 2002 până azi. Totuşi, echipa este mai mare, deoarece câţiva oameni i-au fost alături realizatorului încă de la început, între care : Laura Ion- Piperiu, Dimitrie Costa, Stela Boulescu, Tiberiu Șerban.
Din iunie 2003 apare în format tipărit, copertat, dar cu periodicitate trimestrială; a intrat în cel de-al 23-lea an de apariţie; se bucură de aprecieri din partea comunităţii şi administraţiei locale. Este mândria bibliotecii şi constituie o pagină în istoria culturală a localităţii. (ISBN 1582-9375)
Valea Bârzavei: publicaţie lunară de cultură, redactată de Cenaclul literar “Aurel Novac” din Bocşa, condus de scriitorul ţăran Iosif Cireşan –Loga. Publicaţia apare din august 2001 până în octombrie 2006, în format computerizat şi xeroxat, cdu tot felul de modificări de frontispiciu. Periodicul omagiază personalităţi culturale, aduce în memoria tinerilor evenimente şi tradiţii locale şi zonale şi prezintă în paginile sale creaţii literare în grai bănăţean. Au trudit la apariţia acestui periodic Iosif Cireşan- Loga, Tiberiu Popovici, Dimitrie Acea, Gheorghiţă Brebenar şi Ion Albu. Tehnoredactarea aparţine Gabrielei Şerban, publicaţia apărând sub egida Bibliotecii « Tata Oancea » Bocşa (ISSN 1584 – 6180).
Bocşa Sportivă : revista Clubului Olimpic Bocşa cu ISSN 1582 – 5876. Nr. 1 apare în iunie 2005 coordonatori fiind Ioan Moatăr şi Gabriela Şerban. Publicaţia nu are viaţă lungă deoarece nu există o echipă închegată care s-o menţină. Ultimul număr apare în 2012. Revista este doar suspendată, nu desfiinţată, ea apărând sub egida Bibliotecii « Tata Oancea » Bocşa.
Gazeta Bocşei: buletin de informare lunară, la început, apoi trimestrială, editat de Primăria Oraşului Bocşa în parteneriat cu Biblioteca Orăşenească “Tata Oancea” Bocşa şi Editura TIM Reşiţa. Apare din mai 2007 până în martie 2012. Este o publicaţie care prezintă cetăţenilor oraşului Bocşa activitatea administraţiei locale, hotărârile luate de edilii oraşului, este un mijloc de informare oficială iniţiativa aparţinând primarului oraşului Bocşa, Mirel Patriciu Pascu. (ISSN 1843 – 7400)
Orașul Bocșa, precum alte localități, are tradiție și în realizarea unor reviste școlare, mai ales după anul 1990.
Amprente: revistă şcolară; a apărut între 1994- 1995, cu o apariţie lunară, dactilografiată şi xeroxată, redactată de Grupul Scolar Bocşa la iniţiativa lui Adalbert Gyuriş, Constantin Borozan şi Ioana Cioancăş.
In paginile revistei sunt dezbătute problemele şcolii, se aflau rubrici de divertisment şi creaţii literare.
Liceum: revistă şcolară redactată de Liceul Teoretic “Tata Oancea” Bocşa între anii 1996-2000; apare sporadic din lipsă de fonduri (mai întâi lunar, apoi trimestrial, apoi semestrial), apar doar câteva numere; culegere computerizată de către prof. Florentin Lupulescu, apoi xeroxată.
În acest periodic existau rubrici atât ale elevilor cât şi ale profesorilor, în care erau dezbătute problemele din şcoală, existau rubrici de divertisment, de noutăţi, creaţii literare ale elevilor şi diferite informaţii utile; de apariţia acestei reviste s-au ocupat prof. Dimitrie Costa şi prof. Tiberiu Borcovici.
Triumf: revistă şcolară care”se adresează în special elevilor, dar nu numai. Nu este axată pe un anumit profil, ci conţine informaţii diverse, care sperăm să vă capteze interesul”. Sunt cuvintele care apar în “motivaţia” din numărul 1 al revistei elevilor de la Şcoala Generală nr. 1 din Bocşa, revistă realizată de catedra de limba şi literatura română a acestei şcoli. Apare între 1996-1997 şi cuprinde:”Curiozităţi. Poante. Diverse”. Articolele sunt, fie dactilografiate, fie scrise de mână şi bogate în desene. Există un comitet de redacţie format din elevi îndrumaţi de prof. Regea Florica.
Pentru voi : revistă şcolară editată de Şcoala cu cls. I-VIII nr. 2 Bocşa cu sprijinul Bibliotecii Orăşeneaşti « Tata Oancea ». Revista are periodicitate lunară, la început ; apoi trimestrială şi este realizată de elevi îndrumaţi de prof. Maria Borcovici, iniţiatorul acestei publicaţii. Tehnoredactarea aparţine Gabrielei Şerban de la Biblioteca « Tata Oancea » Bocşa. Primul număr apare în aprilie 2003, la Şcoala nr. 2 Bocşa, iar ultimul nr. apare în martie 2006 la Şcoala nr. 3 Bocşa, tot sub îndrumarea prof. Maria Borcovici, care din toamna lui 2004 se mută la şcoala 3 din Bocşa cu tot cu revistă.
Curcubeu şcolar : este numele unei noi publicaţii şcolare, o încercare a dascălilor de la Şcoala nr. 2 ; rămâne la stadiul de încercare, deoarece nu au apărut decât câteva numere, sporadic.
Mai apar în Bocşa câteva reviste şcolare, cu o existenţă foarte scurtă (de câteva luni) deoarece sunt doar reviste cuprinse în anumite proiecte didactice. Spre exemplu: « Gânduri de copil » revista claselor I-IV (2006) sau « Nemuritorii » (2003 – 2004).
De asemenea, după 1990 apar și câteva reviste religioase
Horeb: revista tinerilor Bisericii Harul Bocşa; apare din 23 decembrie 2001, săptămânal, redactată pe calculator şi xeroxată. În coloanele periodicului găsim creaţii literare ale tinerilor creştini din Bocşa, întrebări şi probleme legate de religie, pilde, umor, ştiri.
Cuvânt duminical : foaie duminicală editată de Biserica Ortodoxă Bocşa Română ; nr. 1/2 martie 2005 ; apar doar câteva numere cu sprijinul unui sponsor.
Drum nou: publicație lunară a Parohiei Ortodoxe din Bocșa Montană ; primul număr, serie nouă, apare în 8 iunie 2014 la inițiativa pr. Ciprian Costiș. Ultimul număr (13, an. II) apare în iunie 2015.
Cea mai consistentă și longevivă publicație este „Bocșa culturală”, care apare sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, revistă care are déjà un istoric intrând în cel de-al 23-lea an de apariție, revistă care și-a sărbătorit fiecare sumă rotundă de ani de existență așa cum se cuvine, alături de colaboratori, de prieteni și de alte publicații importante din Banat; revistă care și-a sărbătorit numărul 100 (în anul 2018, an al aniversării centenarului Marii Uniri, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea”, Caraș-Severin, se afla în mijlocul a două evenimente importante, care se cereau marcate: cei 65 de ani de bibliotecă și lectură publică la Bocșa și apariția numărului 100 al revistei trimestriale ”Bocșa culturală”).
În seria „Bocșa – istorie și cultură” au văzut lumina tiparului (până acum, septembrie 2022) 58 de cărți, iar șase dintre acestea au izvorât din paginile revistei: cele trei volume „Bibliografia revistei Bocșa culturală”(2000 – 2009, 2009 – 2013 și 2014 – 2018); „Să vorbim corect românește”, carte semnată de prof. Stela Boulescu (Reșița: TIM, 2019), volumul „In memoriam înv. Elena Mureșan” (Reșița: TIM, 2019), volum care deschide o nouă colecție în cadrul seriei „Bocșa – istorie și cultură”, colecție intitulată „Dascăli de frunte ai orașului Bocșa” și volumul In memoriam prof. Ioan Cătană (Reșița: TIM, 2021).
Fiecare dintre aceste lucrări își găsesc originea, rădăcina, în paginile revistei „Bocșa culturală”.
Despre „Bibliografia revistei” editorul Gheorghe Jurma consemna: „Este o bibliografie necesară și valoroasă, care demonstrează atât orizontul și importanța revistei, cât și dimensiunile culturii bocșene de azi și de ieri”, remarcând „o lucrare de valoare indubitabilă, care deschide, astfel, drum promovării bibliografiilor complete ale celor mai importante publicații periodice ale Banatului”.
Despre volumul Steluței Boulescu „Să vorbim corect românește”, cărturarul Gheorghe Jurma scrie un text remarcabil, devoalându-și admirația și plăcerea regăsirii unei astfel de tematici, „una foarte actuală și oportună, în contextul unei tot mai vizibile degradări a limbii române și al agresiunii inculturii. […] Volumul însumează articole tipărite în revista „Bocșa culturală”, din 2005 încoace. Publicația bocșeană este una dintre puținele din țară care susține o rubrică de cultivare a limbii. Transferarea acestei rubrici într-o carte e un gest binevenit atât din punctul de vedere al revistei (redactor-șef Gabriela Șerban, care este și coordonatorul volumului), cât și, firește, din partea autoarei – profesoara de limba și literatura română Stela Boulescu.[…] Așezarea acestei tipărituri în seria „Bocșa – istorie și cultură” e, ca atare, semnificativă.”
Iată că, în cei peste 20 de ani de apariție, revista „Bocșa culturală”, precum alte importante reviste de cultură, își demonstrează eficiența și rolul informativ aducând în atenția publicului informații și detalii despre diverse teme, despre diverși oameni și, mai ales, stocând informații și concepții ale unei generații despre lume și viață, construind o necesară istorie culturală locală, și nu numai.
„Prin informațiile și atitudinile pe care le promovează, prin circuitul de idei la care este deschisă permanent și pe care ea însăși îl stimulează, prin participarea afectivă declanșată în rândul cititorilor (interes, curiozitate, compasiune, indignare, mândrie etc.), prin emularea pe care o provoacă, prin contactele pe care le facilitează între toate zonele unei regiuni ca și între acea zonă și viața cultural-artistică și politică națională, prin persistența acțiunii sale etc., presa constituie un puternic factor de mobilizare și coeziune pentru populația unui județ sau a unei țări” scrie același Gheorghe Jurma în volumul dedicat presei din Caraș-Severin. Iar „Bocșa culturală” s-a străduit ca, în cei 23 de ani, să adune în paginile sale o arhivă esențială de informații cu valoare de document istoric local, zonal, regional și, de ce nu, național.
În paginile acestei reviste se regăsesc nume importante ale literaturii române, nume esențiale ale unor personalități culturale, aici au debutat tineri care, în timp, au devenit nume cunoscute în varii domenii, în paginile acestei reviste se regăsesc mărturii ale unor clipe importante, care, după cum spunea Gheorghe Jurma, „așa cum sunt, doar clipe, ar putea sprijini eternitatea…”
La 25 de ani de presă neîntreruptă la Bocșa și cei 140 de ani de presă inițiată și desfășurată în acest mirific spațiu al Banatului, adresăm eterne mulțumiri celor care, într-un fel sau altul, sunt parte din această fărâmă de istorie locală, din această minunată întâmplare numită „Bocșa culturală”!
La mulți ani, Bocșei cu tradiție în gazetărie! La mulți ani, presei bocșene! La mulți ani, „Bocșa culturală”! La mulți ani, tuturor colaboratorilor noștri, de ieri și de azi!
UZPR CARAS SEVERIN 