Dacă anul trecut – 2018 – debuta cu un eveniment deosebit al revistei „Bocșa culturală” și anume apărea numărul 100 al acestei reviste trimestriale de cultură, anul acesta – 2019 – a debutat cu un alt eveniment, și anume împlinirea celor 20 de ani de apariție neîntreruptă a revistei.
Ne amintim că în luna martie a anului 2000 apărea primul număr al revistei „Bocşa culturală”, publicaţie redactată pe calculator de către Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei Oraşului Bocşa.
De asemenea, trebuie să precizăm că meritul apariţiei acestei reviste îi revine bibliotecii, dar că fondatorul publicaţiei este ing. Victor Creangă, primarul de la acea vreme, cel care a avut ideea înfiinţării unui periodic la Bocşa încă din 1997. Astfel, la 30 septembrie 1997 apărea primul număr din „Bocşa 2000 – buletin informativ”. Acest buletin informativ se dorea a fi o punte de legătură între administraţia locală şi cetăţenii oraşului Bocşa, un mod de informare, deoarece Victor Creangă situa cultura şi informaţia înainte de toate. Iar misiunea realizării acestui buletin informativ revenea bibliotecii, deoarece este instituţia care are legătură cu foarte mulţi oameni, care are ce spune, care găseşte cu uşurinţă subiecte, teme, colaboratori, instituţia cea mai la-ndemâna cetăţenilor. Iar în directorul acestei instituţii Victor Creangă a crezut încă de la început, acordându-i încredere şi sprijin. Iar timpul a demonstrat că a avut dreptate.
Din acest buletin informativ apar 9 numere în perioada 1997-1998. Apoi, în aceeași perioadă, a fost înfiinţată o foaie culturală menită să promoveze aspectele culturale din oraşul Bocşa. Această publicaţie purta numele „Ramuri”, dar din cauza fondurilor insuficiente, dar şi din cauză că nu exista o echipă închegată, nu rezistă nici această publicaţie, apărând doar 5 numere în perioada 1997-2000. Ambele publicaţii erau realizate la editura „Timpul” din Reşiţa, dir. Gheorghe Jurma.
Deoarece primarul Victor Creangă a renunţat la buletinul informativ din lipsă de fonduri, a dat mână liberă directorului bibliotecii să continue publicaţia culturală, dar sub altă denumire. Astfel, din martie 2000 revista „Ramuri” devine „Bocşa culturală”, nume ales împreună cu Victor Creangă. Această publicaţie nu mai apare în format tipărit, ci este redactată pe calculatoarele primăriei de către angajaţi din primărie coordonaţi de Gabriela Tiperciuc, şefa bibliotecii.
La alegerile din 2000 Victor Creangă pierde funcţia de primar, locul fiindu-i luat de Ioan Petru Moldovan. Însă biblioteca duce mai departe „Bocşa culturală” bucurându-se de sprijin din partea noului primar şi al noului consiliu local.
Mai mult, în decembrie 2001, bibliotecii i se permite achiziţionarea unui calculator propriu, cu imprimantă şi scanner, tocmai în vederea realizării acestei publicaţii, care devine foarte apreciată la nivel local, fiind percepută ca o publicaţie a oraşului. În acest moment revista „Bocşa culturală” intră într-o anumită normalitate, deoarece biblioteca începe să-şi redacteze singură publicaţia.
Astfel, în anul următor Bocşa culturală primeşte ISSN, apare lunar şi este distribuită în toată ţara. Se bucură de sprijin din partea autorităţilor locale, atrage colaboratori de valoare, se bucură de înţelegerea specialiştilor în domeniu, care ofereau sfaturi Gabrielei Tiperciuc pentru a reuşi să realizeze o revistă cât mai bună din punct de vedere profesional.
În anul 2003 Biblioteca Orăşenească „Tata Oancea” Bocşa a aniversat 50 de ani de la înfiinţare; cu acest prilej a fost organizat un complex de manifestări culturale şi au fost editate câteva publicaţii. La acest eveniment revista „Bocşa culturală” a apărut în format nou, tipărit şi copertat, deoarece se dorea un număr aniversar, special. Însă toţi participanţii la manifestare au fost foarte încântaţi de revistă, iar primarul Mirel Patriciu Pascu, dar şi prieteni ai bibliotecii precum Octavian Doclin şi Gheorghe Ţunea, au venit cu ideea ca revista „Bocşa culturală” să apară sub această formă, însă trimestrial, ţinând cont că financiar nu am putea face faţă unei apariții lunare.
Aşadar, din iunie 2003 revista „Bocşa culturală” apare trimestrial, redactată de bibliotecă, editată la editura „Timpul” – astăzi TIM – din Reşiţa şi coordonată de Gabriela Tiperciuc-Şerban şi Gheorghe Jurma.
Revista „Bocşa culturală” oferă informaţii de interes public pentru comunitatea locală şi este cuprinsă în activitatea de informare a utilizatorilor, de animaţie culturală şi comunicare a colecţiilor, de atracţie a nonpublicului spre lectură, spre bibliotecă.
După atâtea „cărări” cu suişuri şi coborâri, după atâta trudă a noastră a tuturor celor care am pus umărul la urnirea acestei reviste, în sfârşit mergem pe „cărarea” cea bună: revista „Bocşa culturală”, revistă trimestrială de cultură, şi-a găsit loc între revistele consacrate ale Banatului.
Astăzi revista „Bocşa culturală” se află în cel de-al 20-lea an de apariţie şi adună în paginile sale istoria locului, promovează oameni şi fapte care fac cinste comunităţii. Este o oglindă a activităţii bibliotecii, dar şi o contribuţie originală la construcţia spirituală a zonei. Din acest motiv, utilizatorii serviciilor bibliotecii, care lucrează la elaborarea unor lucrări de referinţă cu privire la istoria şi cultura locală, la personalităţile locului, la fapte şi evenimente de importanţă locală, zonală sau naţională, apelează adesea la această publicaţie a bibliotecii.
Dincolo de faptul că adună în paginile ei întreaga activitate a unei instituţii, promovează actul cultural şi lectura, valorile locale şi zestrea spirituală locală, stimulează creativitatea şi talentul.
20 de ani de Bocșă culturală! E mult? E puțin? Nu știu. Știu doar că nu este ușor să realizezi peste o sută de numere de revistă culturală astăzi când mor atâtea publicații și când ne lovim de atâta ignoranță. Când câștigul material este mai presus decât sufletul. Iar noi, la Bocșa, am reușit!
Am reușit pentru că avem alături oameni de nădejde, oameni care cred în spiritul culturii și care consideră importantă și valoroasă apariția unei reviste. Și nu orice fel de revistă, ci una de cultură.
În paginile revistei există câteva rubrici permanente. Nu multe. Suficiente pentru a ilustra caracterul enciclopedic al publicației: literatură, istorie, religie, muzică, folclor, educație, biografii și monografii, evenimente, toate acestea sunt surprinse în paginile celor 104 numere .
Am dovedit că suntem receptivi la noutate, însă nu am uitat nici tradițiile, istoria, trecutul. Pe toate le-am descoperit împreună și le-am pus în cele peste 2500 de pagini.
Avem satisfacția de a obține câteva colaborări importante, astfel crescând valoarea revistei: scriitori, muzicologi, istorici, sociologi, filologi. Însă fiecare semnatar din paginile publicației noastre este deosebit de important. Este unic în felul său, iar contribuția sa este esențială.
Revista „Bocşa culturală” apare la editura TIM din Reşiţa cu ISSN 1582-9375, în format A4, coperta color, în peste 200 de exemplare şi circulă în ţară şi străinătate. Se bucură de aprecierea unor importanţi colaboratori din Bocşa, Reşiţa, Caransebeş, Timişoara, Lugoj, Cluj, Bucureşti, dar şi din Banatul Sârbesc, Norvegia, Germania, SUA.
Prin rubricile permanente deţinute, revista promovează tinere talente, turismul (local, zonal, naţional şi internaţional), activităţi literare, sportive şi educaţionale, arta, profesionalismul, talentul şi excelenţa.
Se cuvine să-i prețuim pe cei care au contribuit la făurirea și menținerea revistei, pe cei care încă trudesc pentru continuitate: fie ca autori, fie ca finanțatori, fie ca redactori, editori, cititori.
Revista „Bocșa culturală” este una dintre cele mai frumoase „întâmplări” culturale ale bibliotecii[1] și pentru cele 104 numere care s-au scris, și pentru altele care se vor scrie, vă mulțumim tuturor celor care, într-un fel sau altul, ne-ați fost și ne sunteți alături. Parafrazând filosoful, în final putem aclama: nimic nu e prea greu pentru cei îndrăgostiți… de carte și cultură!
La mulţi ani, Bocşa culturală, mândria bibliotecii bocşene!
[1] Şerban, Gabriela. Biblioteca, între datorie şi pasiune. 60 de ani de lectură şi bibliotecă publică la Bocşa. Reşiţa, TIM, 2013, p. 64 – 69
UZPR CARAS SEVERIN 