Cu prilejul apariției celui de-al XXXII-lea volum din ciclul ”Cărășeni de neuitat” (Timișoara: Editura Eurostampa, 2017), la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocșa a fost prezentată miercuri, 10 mai 2017, întreaga serie în prezența autorului, prof.univ.dr. Constantin Falcă.
La eveniment au participat elevi și cadre didactice, precum și ”cărășeni de neuitat”, personaje ale seriei prezentate.
Au vorbit despre cărți și autor Gabriela Șerban, Mihai Vișan, Victor Creangă și Dimitrie Acea, ”personaje” care se regăsesc în unele dintre volume, iar scriitorul Constantin Falcă și-a prezentat viitoarele proiecte editoriale.
”Un popor se definește nu atât prin oamenii săi mari, cât mai ales prin felul în care îi recunoaște și cinstește.” (Friederich Nietzsche)
Este motto-ul care străjuiește cel de-al XXXII-lea volum din ciclul ”Cărășeni de neuitat”, cel mai recent volum din această serie apărută la Editura ”Eurostampa” din Timișoara, sub semnătura regretatului prof. Petru Ciurea și a remarcabilului prof.univ. Constantin Falcă.
Încă de la primul volum (apărut în 2009), autorii precizează că urmăresc valorificarea trecutului cultural al părții acesteia a Banatului: ”Aria de cuprindere am limitat-o doar la vechiul județ Caraș, care-i limitată de cele patru văi, amintite de scriitorul cărășan Virgil Birou: Valea Bârzavei, Valea Carașului, Valea Nerei și Valea Dunării.”[1]
De asemenea, autorii mărturisesc că doresc să cuprindă în volumele elaborate ”pe cât mai mulți dintre cei ce au fost preocupați de probleme cultural-literare sau chiar științifice, precum și pe cei înzestrați cu darul divin de a se exprima cât de cât poetic, constatând cu plăcere că numărul acestora e mare și atotcuprinzător, provenind din diverse pături sociale”[2] sau, cum foarte frumos scrie dl. prof. Ioan Nicolae Cenda, cel care a prefațat cele mai multe dintre volume, ”cărțile din acest ”serial”, ”sagă”, ”enciclopedie” au și menirea de a scoate din conurile de umbre ale uitării pe cei care au lăsat umbre pe pânza vremii”[3].
Aceste ”cărți necesare”, cum sunt numite adesea, au reușit să adune aproximativ 3000 de portrete ale unor oameni sau grupări cultural-sportive, în peste 5000 de pagini. Este adevărat că unele nume se repetă, că există portrete ale unor personalități la care se revine și se aduc completări, însă acest lucru nu trebuie să supere, dimpotrivă, consider că este un plus benefic unei viitoare mari enciclopedii.
Unele dintre volume beneficiază de o prefață și/ sau postfață, semnată de câte un scriitor sau publicist important. Cele mai multe poartă semnătura regretatului profesor și publicist Ioan Nicolae Cenda, însă printre semnatari se numără și scriitorul Mihai Moldovan, prof. dr. Alexandru Stupariu-Șireanu, scriitorul Ion Medoia, publicistul Ioan Olărescu sau mai tânărul scriitor Cristian Paul Mozoru. De remarcat este volumul XXIII, apărut în 2013 și dedicat profesorului Petru P. Ciurea, la moartea acestuia, domnia sa fiind unul dintre autorii și inițiatorii acestui amplu și important proiect editorial. Volumul se deschide cu o ”Scrisoare către dincolo…”dedicată lui Petru Ciurea de către ”discipolul” său, cel de-al doilea autor, prof. univ. dr. Constantin Falcă.
De altfel, profesorul Constantin Falcă a continuat cu conștiinciozitate acest ”fluviu” de ”cărți necesare” realizând, dincolo de toate, un bagaj de informații utile, readucând în memoria celor de azi nume și fapte, evenimente și grupări cultural-sportive nedrept uitate sau prea puțin cunoscute, de altfel deosebit de importante.
”Noi îi cinstim, voi să-i cunoașteți” este motto-ul primului volum din seria ”Cărășeni de neuitat”. Iar Constantin Falcă nu s-a abătut de la acest motto, reașezând, cu fiecare nou volum apărut, pe harta culturală a Banatului cărășan, noi nume ale unor oameni ce merită a fi remarcați și așezați la loc de cinste, în neuitare.
Bocșeni de neuitat
Datorită unei bune colaborări între autori și Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa, respectiv revista ”Bocșa culturală”, mica urbe cărășană este foarte bine reprezentată în paginile acestei serii editoriale.
La o mică cercetare a volumelor observăm că în fiecare dintre acestea se găsește măcar un nume al Bocșei. Și voi dovedi aceasta în următoarele rânduri, oferind, în acest fel, posibilitatea cititorilor interesați de Bocșa să cunoască personalitățile bocșene cuprinse în aceste 32 de volume:
În volumul I îi găsim pe: Iosif Cireșan Loga, Corneliu Diaconovici, Nicolae Humă Bogdan, Tata Oancea și Traian Simu;
În volumul II apar: Mihail Gașpar, Nicolae D. Pârvu, Zeno Vancea;
Deoarece, de la acest volum am început colaborarea cu autorii, volumul III abundă de bocșeni: Tiberiu Bottlik, Iosif Cireșan Loga, Aurelia Fătu Răduțu, Avram Filipaș, Nicolae Florei (bas), Carol Loncear, Filip Matei, Ioachim Perian, Nicolae Petrișor, Octavian Răuț, Neda Aurelia, Eugen Stan, Gheorghe Vucu, Coriolan Zuiac;
Și în volumul IV Bocșa este bine reprezentată cuprinzând date despre: Carol Brindza, Adrian Diaconovici, Aurel Diaconovici, George Diaconovici, Iosif Vasile Gaidoș, Claudius Myron Ișfan și Mihai Spineanu;
În volumul V apare din Bocșa doar profesorul și poetul N. D. Pârvu;
În volumul VI apar Ștefan Perianu și Traian Simu, iar în volumul VIII apar următorii: Nicolae Bocșan, Iosif Cireșan Loga, Corneliu Diaconovici, Adam Ogrin, Miron Popovici și Gheorghe Vucu;
În volumul IX se găsesc date despre: Adolf Diaconovici, Adrian Diaconovici, Aurel Diaconovici, Gheorghe Diaconovici și Gheorghe Roșcoban;
În volumul X sunt cuprinși Ioana Cioancăș și Gheorghe Vucu, iar în volumul XI: Corneliu Diaconovici, Nicolae Florei (bas), Tata Oancea, Zeno Vancea și Dimitrie Zgriban;
În volumul XII sunt aduși în atenție: Dimitrie Costa, Victor Creangă, Constantin Gruescu (colecționarul), Adalbert Gyuriș, Elena Hăbășescu, Gheorghe Hobafcovici, Constantin Lucaci și Georgeta Pol;
În volumul XIII îi găsim pe Dimitrie Acea, Ion Albu, Vasile Bogdan, Doina Dăneț, Octavian Doclin, Titus Frunzăverde, Bert Haupt, Ion Petrică, Tiberiu Popovici și Mihai Vișan;
În volumul XIV se regăsesc date despre: Nicolae Bocșan, Ioan Cărmăzan, Maria Goian, Constantin Tufan Stan și Gabriela Șerban;
Volumul XV ni-i supune atenției pe următorii bocșeni: Gheorghe Bocșan, Adrian Bodnaru, Daniel Crecan, Octavian Doclin, Adalbert Gyuriș, Constantin Lucaci, precum și aspecte ale Fotbalului din Bocșa;
Volumul XVI ni-i prezintă pe Remus Crețan, Mirel Patriciu Pascu și Titus Suciu, iar volumul următor, XVIII, pe Sorin Frunzăverde și Peter Kneipp;
În volumul XVIII apar date biografice despre Stela Boulescu, Călin Chincea, Constantin Gruescu (sportivul), Dan Liuț, Elena Hăbășescu, Marius Manyov, Ioan Pădurean și Mihai Petru Vucu;
În volumul XIX apar: Dimitrie Acea, Octavian Apahideanu, Ionel Pau, Ion Petrică, Gabriela Șerban și date despre înființarea Muzeului ”Constantin Lucaci” la Bocșa;
În volumul XX este prezentată Mănăstirea ”Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova și fostul ministru Carol Loncear;
În volumul XXI îi găsim pe Mathias Antzel, Aurelia Fătu Răduțu și profesorul Nicolae Florei;
În volumul XXII apar Tiberiu Bottlik, Car4ol Brindza, Filip Matei și Nicolae Mureșan, iar în următorul volum, XXIII, Eugenia Oancea;
Volumul XXIV îi cuprinde și pe bocșenii: Nicolae Humă Bogdan, Mihai Perian și Zeno Vancea;
Volumul XXV oferă date despre: Carol Loncear, Ioan Marcu, Aurel Novac, Tata Oancea, Petru Vuc și Gheorghe Vucu, iar volumul XXVI ni-l readuce în atenție pe Mihail Gașpar;
Volumul XXVII oferă completări la Constantin Lucaci și Zeno Vancea, iar volumul XXVIII la Tiberiu Bottlik, Mihail Gașpar, Ioachim Perian;
Volumul XXIX ni-i prezintă pe Ioana Cioancăș, Corneliu Diaconovici, Mihail Gașpar, Nicolae Humă Bogdan, Petru Vuc, iar volumul XXX pe Doina Dăneț, Corneliu Diaconovici și Mihail Gașpar;
Volumul XXXI are o frumoasă copertă ilustrând lucrări ale sculptorului Constantin Lucaci, iar în interior, materiale despre Nicolae Mureșan, Ioachim Perian și Eugen Stan;
Cel mai recent volum, XXXII, ni-i prezintă pe Nicolae Bocșan, Mihail Gașpar, Tata Oancea și Ioan Remelei
Observăm că multe nume sunt reluate și apar în mai multe volume. Trebuie precizat că informațiile nu se repetă, nu sunt aceleași materiale, sunt informații diferite, din surse diferite, care nu fac altceva decât să completeze portretul unei personalități.
Gabriela Șerban
[1] Petru P. Ciurea și Constantin C. Falcă. ”Cărășeni de neuitat”. Partea I: ”Cuvânt de început”.- Timișoara: Eurostampa, 2009, p. 4;
[2] Ibidem;
[3] Constantin Falcă. ”Cărășeni de neuitat”. Partea a XXXII-a. Timișoara: Eurostampa, 2017, p. 6;
UZPR CARAS SEVERIN 