”Dincolo de orgolii și vanități, trăind cu demnitatea propriului scris și a operei sale într-o contemporaneitate care nu mai apreciază cum se cuvine elitele culturale, profesorul Gheorghe Luchescu a știut care ar fi și traseul cel mai bun spre cititor al cărților sale, lucrărilor sale, mijloacele specifice aparținând cercetătorului, în schimb decantarea valorică a efortului său, risipit în arhive și biblioteci particulare ori oficiale din Banatul imperial, ținând de așteptările marelui public. De aceea, credem, a și fost foarte apreciat profesorul, majoritatea opiniilor, concluziilor sale rezistând și azi.”[1]
Astfel își începe unul dintre articole criticul și istoricul Ionel Bota, scriitorul volumului Mirajul provinciei, volum dedicat operei profesorului Gheorghe Luchescu la doi ani de la plecarea acestuia.
Lugojean de frunte, Gheorghe Luchescu a fost preocupat de viața Lugojului său drag, ceea ce a și demonstrat în câteva lucrări importante: ”Lugojul cultural-artistic. Tradiţie şi contemporaneitate” (1975), „Lugojul, vatră a unităţii naţionale” (1994), ”Din galeria personalităților timișene” (1996), „Anişoara Odeanu” (2001), „Lugojul, vatră cultural-folcloristică” (2008) sau în volume colective precum: „Victor Vlad Delamarina şi familia sa, contribuţii biografice” (2009, în colaborare cu prof. Constantin Stan Tufan), ”Un pantheon lugojean într-un cimitir istoric” (1993), ”Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea“ (2006, în colaborare cu Dorina Mărgineanţu şi muzicologul Constantin Tufan Stan), „Spiritualitate lugojeană” (Ed. Mitropoliei Banatului, 1993, în colaborare cu pr. Vasile Muntean şi Victor Lăzărescu), ”Traian Grozăvescu” (1995 în colaborare cu Mira Demeter – Grozăvescu şi dr. Dan Traian Demeter),) și alte astfel de publicații dedicate Lugojului și personalităților sale.[2]
Gheorghe Luchescu s-a născut în 1937 în satul timișan Darova și s-a stins în 2011 la Lugoj. Dacă timpul ar mai fi avut răbdare, acum i-am fi sărbătorit cei 80 de ani. Din păcate, curând (peste o lună) îi vom comemora cei 6 ani de la plecare.
Doctor în Filologie, Gheorghe Luchescu a profesat o perioadă ca profesor universitar, însă neastâmpărul său – specific cercetătorilor și veritabililor oameni de cultură -, l-a adus în fruntea culturii timișene, unde s-a dovedit a fi un excepțional ”gospodar al culturii” […] ”prinț, domnitor, voievod al culturii”, după cum îl numește filologul Marcu Mihail Deleanu: ”În calitatea sa de lider, Gheorghe Luchescu a coagulat energiile dascălilor de limbă și literatură română în cadrul Filialei din Lugoj a Societății de Științe Filologice […]. Se numără printre reîntemeietorii Astrei în Banat după 1990, iar ca secretar științific al Universității Banatul a contribuit la apariția volumelor Astra Română. Revista românilor de pretutindeni.[…]”[3]
Ca publicist colaborează la diverse reviste de literatură și cultură: ”Orizont”, ”Vrerea”, ”Literatorul”, ”Paralela 45”, ”Tribuna”, ”Altarul Banatului”, ”Reflex”, ”Bocșa culturală”, etc,. fiind apreciat ca un important istoric literar al Banatului.
De o modestie specifică oamenilor aleși, Gheorghe Luchescu aprecia munca și corectitudine și iubea oamenii și cinstea. Iubea oamenii dăruiți și încerca, din răsputeri, să-i ajute. Astfel au luat naștere cărți importante, colaborări fructuoase și prietenii rarisime.
Profesorul și cercetătorul Gheorghe Luchescu este un model. Un model de dascăl, un model de om, un model de patriot în cel mai curat și frumos sens al cuvântului, un model de bănățean, întărind, parcă, faimoasa zicală ”Nu-i român ca bănățanul, bănățan ca lugojanul…”
Dumnezeu să vă odihnească, domnule profesor, că mult v-ați trudit și ați ars pentru acest mirific Banat și pentru această frumoasă cultură românească. Iar eu, n-am să obosesc să vă mulțumesc pentru neprețuita prietenie și onoranta apreciere, pentru picătura de înțelepciune strecurată în și întru creșterea ”Bocșei culturale”.
Veșnică fie-vă pomenirea!
[1] Ionel Bota. Mirajul provinciei. Despre discursul identitar în opera lui Gheorghe Luchescu. Cu o prefață de Gheorghe Jurma și o postfață de Marcu Mihail Deleanu. Reșița: TIM, 2011.
[2] Dinu Barbu. Mic atlas al județului Timiș. Ed. a II-a, Timișoara: ArtPress, 2010.
[3] Marcu Mihail Deleanu. Postfață în Mirajul provinciei. Despre discursul identitar în opera lui Gheorghe Luchescu/ Ionel Bota. Reșița: TIM, 2011.
UZPR CARAS SEVERIN 