De curând, la editura ”Eurostampa” din Timișoara, a văzut lumina tiparului un nou volum semnat de muzicologul bănățean Constantin -Tufan Stan, un volum frumos, un volum-document, dedicat unei remarcabile personalități românești, compozitorul și dirijorul Ioan Vidu.
În cele aproape 500 de pagini Constantin –Tufan Stan conturează portretul unui important muzician român, dar, concomitent, evocă personalitatea compozitorului, publicistului și omului politic, încadrându-l în evenimentele cultural-istorice ale acelor vremi. Așadar, ne este prezentat nu doar un profesor și un dirijor în persoana lui Ioan Vidu, ci și un animator cultural de excepție, precum și un luptător pentru unitatea națională a românilor.
Născut în zona Aradului (1863) și stabilit la Lugoj (1888), Ioan Vidu, acest ”maestru al muzicii corale românești” (Viorel Cosma), ”maestrul doinelor bănățene” (Aurel Cosma jr.), desfășoară o activitate impresionantă ca profesor, dirijor, compozitor și conducător al ”Reuniunii Române de Cântări și Muzică” din Lugoj și președinte al Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat.
Aria creației sale este vastă: muzică de teatru, vocal-simfonică, de pian și creații corale. ”Ana Lugojana”, ”Negruța”, ”Peste deal” sunt piese antologice ale muzicii corale românești.
”Perioada dintre 1890 și 1900 a fost poate cea mai fecundă din viața artistului. Atunci a creat unele dintre expresivele lui compoziții, care s-au diferențiat sensibil față de altele mai vechi, pe de-o parte, printr-un plus de prospețime, pe de altă parte, printr-o indiscutabilă măiestrie. În acel deceniu s-au conturat opusurile ”Dragă și iar dragă”(1890), nemuritoarea ”Ana Lugojana” (1891), ”Răsunetul Ardealului” (1891), ”Bobocele și inele” (1893), ”Răsunet de la Crișana” (1897);” (Doru Popovici)[1].
Remarcabilă este și muzica corală religioasă – liturghii, cântări funebre, pricesne, imnuri, colinde . ”Ioan Vidu a compus această muzică religioasă cu pietatea cuvenită și a depus-o pe altarul Bisericii poporului românesc întru mărirea lui Dumnezeu… care a susținut flacăra credinței pururea aprinsă în inima acestui popor” (Viorel Cosma). ”Ioan Vidu se apucă să desprindă din sufletul bănățean toate comorile sentimentalismului muzical și filtrându-le prin sita geniului său creator, ni le-a redat sub forma minunatelor sale compoziții, din cari radiază ecourile duioaselor melodii ale vechilor doine bănățene.”(Aurel Cosma jr.)[2]
Evident că, cercetătorul Constantin –Tufan Stan nu poate trece cu vederea o asemenea personalitate bănățeană, având în atenție și nu prea îndepărtatul jubileu al Marii Uniri din decembrie 2018.
Așadar, așa cum ne-a obișnuit deja cu celelalte 22 de cărți ale sale, printr-o cercetare serioasă și minuțioasă, autorul reușește să ne conducă în atmosfera vremii lui Ioan Vidu dedicându-i și acestuia un amplu volum, iar prin argumente bine clădite, să ne prezinte un Ioan Vidu învingător, alocând un întreg capitol – intitulat ”Trăiască România Mare împreună cu Banatul!” – celui care va participa ca delegat la Adunarea de la Alba Iulia la 1 Decembrie 1918, alături de alte personalități marcante ale spiritualității lugojene: ”Ioan Vidu a fost un învingător”, conchide Constantin-Tufan Stan. ”A dovedit un caracter intransigent, refuzând orice fel de compromis. A evitat ambiguitățile generate de efemerele conjuncturi politice, manifestând un surprinzător spirit modern european.”
”Ingenios structurată, cartea depășește așadar cadrul obișnuit al unor lucrări care reconstituie cronologic biografia, oferind prin cele șase secțiuni ale sale o perspectivă amplă asupra activității lui Ioan Vidu, integrată vieții muzicale a Lugojului și zăbovind la momentele însemnate din viața acestei remarcabile personalități bănățene”, ne edifică Elena Chircev , cea care semnează prefața volumului. ”Episoadele care ilustrează munca neobosită a lui Ioan Vidu sunt completate cu cronici, eseuri, discursuri, impresii și pamflete publicate de Vidu în periodice locale, cu evocări ale personalității muzicianului, cu anunțuri și discursuri de la ceremonia înmormântării, culese toate din arhive și din presa vremii. La acestea se adaugă o secțiune specială menită să stabilească, prin urmașii lui Vidu la Lugoj, la conducerea coralei pe care a slujit-o, legătura muzicianului cu prezentul, în care se resimt încă reverberații ale muncii sale neobosite de la începutul sec. XX. Stau mărturie în acest sens și scrierile contemporane despre dirijorul și compozitorul bănățean, adunate cu aceeași atentă preocupare de autor în partea finală a volumului.”(Elena Chircev).
Așadar, avem de-a face cu o carte-document, în care găsim informații inedite, scoase la iveală de un harnic și serios muzicolog istoriograf și așezate cu talent și dăruire în paginile unui amplu volum menit să completeze, în mod excepțional, portretul unei personalități complexe precum cea a lui Ioan Vidu.
Constantin-Tufan Stan, bocșan prin naștere (1957), belințan prin căsătorie și lugojan prin dăruire, profesor, doctor în muzicologie cu summa cum laude al Academiei de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, Cetățean de onoare al comunei Belinț (Timiș) și al orașului Bocșa (Caraș-Severin), este autorul a unor necesare volume privind viața și activitatea muzicală din Banat, precum și însemnate personalități culturale bănățene.
Cele 22 volume ale sale (cu acesta 23) reconstituie fapte și evenimente importante, reașează nume aproape uitate pe harta culturală a Banatului muzical, completează și recompune imagini ale istoriei cultural-spirituale din Banat. ”Rapsodia din Belinț”( Timișoara: Marineasa, 2003),”Corul din Chizătău (Timișoara: Marineasa, 2004), ”Societatea Corală ”Lira” din Lugoj” ( Timișoara: Marineasa, 2005), ”Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea” (coautor) (Timișoara: Eurobit, 2006), ”Zeno Vancea. Etape biografice și împliniri muzicale” ( Reșița: TIM, 2007), ”Laurian Nicorescu. Compozitorul și artistul liric” (Timișoara: Anthropos, 2008), ”Titus Olariu. Artistul și epoca sa” (Timișoara: Anthropos, 2008), ”György Kurtág. Reîntoarcerea la matricea spirituală” ( Cluj-Napoca: MediaMusica, 2009), ”Victor Vlad Delamarina și familia sa. Contribuții biografice”(coautor) ( Timișoara: Eurostampa, 2009), ”George Enescu în Banat” ( Timișoara: Eurostampa, 2009), ”De la Reuniunea Română de Cântări și Muzică la Corul ”Ion Vidu”. 1810 – 2010. 200 de ani de cânt coral românesc la Lugoj” (Timișoara: Eurostampa, 2010), ”Aurel C. Popovici-Racoviță. Preotul-compozitor și profesorul”(Timișoara: Eurostampa, 2010), ”Muzicieni din Banat” (Timișoara: Eurostampa, 2011), ”Mihail Bejan – autorul primei traduceri în limba română a Cronicii notarului anonim al regelui Béla” (Timișoara: Eurostampa, 2012), ”Sabin V. Drăgoi: Monografia muzicală a comunei Belinț… (îngrijitor de ediție)” (Timișoara: Eurostampa, 2012), ”Vasile Ijac – părintele simfonismului bănățean” ( Timișoara: Eurostampa, 2013), ” Felician Brînzeu: Scrieri (îngrijitor de ediție)” (Timișoara: Eurostampa, 2014), ”Victor Vlad Delamarina acuarelist” (Timișoara: Eurostampa, 2014), ”Alexandru Racolța: Poezii (îngrijitor de ediție)” ( Lugoj, 2014), ”Liviu Tempea. Pianistul-compozitor.” ( Timișoara: Eurostampa, 2015), ”Traian Grosăvescu. Omul și legenda” (coautor).( Timișoara: Datagroup, 2015),”George Enescu. Consonanțe bănățene – cronici, evocări, interviuri, omagii, mărturii” ( Timișoara: Eurostampa, 2016), ”Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri” ( Timișoara: Eurostampa, 2017) sunt titluri care întotdeauna ni-l vor prezenta pe Constantin-Tufan Stan ca un harnic și minuțios cercetător, ca un împătimit al scrisului de calitate, ca un bun român și un vrednic bănățean care, cu pasiune și dăruire, pune la loc de cinste valorile neamului său.
[1] Doru Popovici. Preste deal…Viața compozitorului Ion Vidu. Timișoara: Facla, 1980;
[2] Dr. Aurel Cosma junior. Bănățeni de altă dată.vol. I. Timișoara, 1933
UZPR CARAS SEVERIN 