GABRIELA ȘERBAN -Sub semnul lui Nichita! Poeții de lângă noi! Ion Căliman și Ziua Poeziei la Bocșa

Miercuri, 29 martie 2023, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a organizat un eveniment dedicat Poeziei și Poeților, în prag de omagiere „Nichita Stănescu 90”. Cu acest prilej, a fost aniversat și poetul Ion Căliman la 75 de ani!
La eveniment au fost prezenți poeți, editori, scriitori și prieteni ai bibliotecii din întreg Banatul. Au fost prezentate cărți și reviste, importante proiecte culturale, au fost susținute recitaluri de muzică și poezie.
Editorul și scriitorul Gheorghe Jurma (Reșița) i-a adus un omagiu poetului Ion Căliman la ceas aniversar, dar a prezentat și noi apariții editoriale la editura TIM din Reșița, precum și numărul 1/ 2023 al revistei „Bocșa culturală”, revistă aflată în cel de-al XXIV-lea an de apariție, realizată de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa (director Gabriela Șerban).
Prof. Carla Cioca de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” și-a prezentat volumul de debut „Balada romanticului întârziat”, prefațată de prof. Silvia-Gabriela Almăjan și ilustrată de fosta elevă, actualmente studentă, Denisa Papuc, volum apărut la editura timișoreană „Eurostampa”.
Prezent la eveniment, Dimitrie Acea de la Doclin a venit însoțit de cele două volume de poezie dialectală „Să frământa săcara-n lan” și „Ningea la nunta noastră”, volume apărute în anul 2022 la Editura Faninu din Parța (Timiș).
Lavinia Bud (Timișoara) și-a prezentat volumul de versuri „Spune ceva, pasăre”, volum apărut în 2018 la Editura Singur din Târgoviște; de asemenea, a prezentat volumul poetului Iulian Tătaru din Timișoara, „Un gust amar”, apărut în 2019 la Editura „Contraste culturale” din Giurgiu.
Onorantă a fost și prezența prietenilor de la Birda, Timișoara și Lugoj (Timiș), cei care au susținut recitaluri de poezie și momente muzicale de excepție în cinstea și onoarea prietenului Ion Căliman.
Poetul și jurnalistul Nicolae Toma și-a prezentat cel mai recent volum de poezie intitulat „Zece pași spre înțelepciune” (Giroc: Castrum de Thymes, 2022), iar George Popovici și Vasile Gondoci au susținut excepționale momente muzicale pe versuri de Ion Căliman.
Scriitorul Daniel Luca (Timișoara) și-a prezentat cel de-al IV-lea volum al cărții „Raftul de la colț” (Giroc: Castrum de Thymes, 2022) și a recitat din volumul de versuri „Recuperarea umbrei” (Giroc: Castrum de Thymes, 2022), iar pr. dr. Valentin Bugariu a pus la sufletul celor prezenți alese cuvinte de înțelepciune și binecuvântate urări sărbătoritului.
De asemenea, un recital de poezie au susținut și poeții Nicolae Sârbu (Reșița), Iosif Băcilă (Bozovici), Iulian Barbu (Reșița), Ion Ghera (Ohaba Mâtnic) dar și sărbătoritul Ion Căliman (Făget).
Cuvinte alese pentru poetul Ion Căliman au venit din partea tuturor celor prezenți, fiecare invitat având o urare de suflet pentru sărbătorit.
Întâlnirea s-a încheiat cu tort și șampanie, așa cum se cuvine la ceas aniversar și, evident, cu autografe.
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa (manager și moderator Gabriela Șerban), cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Orașului Bocșa (primar dr. Mirel Patriciu Pascu). De altfel, organizatorii au și oferit poetului aniversat o Diplomă de Cinstire, în semn de aleasă prețuire și calde mulțumiri pentru rodnică și frumoasă colaborare.
Ion Căliman s-a născut în 29 martie 1948 în localitatea Băteşti, lângă actualul oraş Făget, judeţul Timiş. A urmat şcoala primară în satul natal, apoi între anii 1959 – 1966 ciclul gimnazial şi liceal la Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget.
Din 1966 până în 1968 a funcţionat ca instructor metodist la Casa Raională de Cultură Făget, iar între anii 1968 – 1973 urmează Facultatea de Filologie (specialităţile: Limba şi literatura română şi Limba şi literatura franceză) a Universităţii din Timişoara, obţinând nota 10 (zece) la examenul de licenţă cu teza Raportul individ-colectivitate în actul creaţiei folclorice.
Din 1973 şi până în 2012 funcţionează ca profesor titular la Şcoala generală cu clasele I – VIII Brăneşti şi la Liceul Teoretic „Traian Vuia” Făget. În această perioadă a deţinut concomitent mai multe funcţii, dintre care o amintim pe cea de director al Casei de Cultură Făget (între anii 1979 – 1981 şi 1984 – 1990), iar în prezent este pensionar.
Este cetăţean de onoare al oraşului Făget, începând din 20 decembrie 2021.
A debutat în revista „Orizont”, nr. 4, aprilie 1968, cu poezia Joc cu peşti. Până în prezent a publicat aproape 7000 de poezii şi peste 2000 de articole, studii, reportaje, interviuri, cronici, recenzii, eseuri, micromonografii, articole de popularizare a culturii, studii de cultură populară, portrete, tablete, prefeţe, postfeţe, lucrări ştiinţifice, comunicări ştiinţifice etc.
Încă din toamna anului 1966 a început activitatea de culegere şi cercetare a folclorului literar din zona Banatului de Nord-Est, apoi, ca student, a făcut parte din Cercul de folclor al Universităţii din Timişoara, recunoscut prin activitatea sa în ţară şi străinătate, şi a realizat primele lucrări ştiinţifice şi participări la colocvii naţionale ale cercurilor ştiinţifice studenţeşti de folclor (Timişoara, Baia Mare, Cluj-Napoca, Oradea). Dintre aceste prime preocupări de cercetare pot fi amintite: Prezenţa motivului mioritic în zona Făgetului, Fantasticul în basm, Oraţii de nuntă de pe Valea Pietroasei, Strigarea peste sat – obicei justiţiar tradiţional, Relaţia individ colectivitate în actul creaţiei folclorice, Colindatul cu dube în zona Făgetului, Colinda românească (câteva consideraţii generale), Ipostaze ale dorului în lirica populară şi altele. Au urmat alte culegeri de folclor, elaborări de studii şi monografii, organizarea unor tabere naţionale de folclor (1985), publicarea unor lucrări, eseuri şi monografii de folclor în diferite ziare şi reviste, în culegeri şi în cărţi separate, despre obiceiurile din ciclul familial (naşterea, nunta, înmormântarea), obiceiurile de peste an (colindatul, strigarea peste sat, măsuratul oilor, armindenul, ruga etc.), microantologii de balade, variante ale motivului mioritic în zona Făgetului, cântece bătrâneşti, poezia obiceiurilor, creaţii lirice etc., participări la simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice şi colocvii. A îndrumat şi coordonat zeci de lucrări, teze şi lucrări de licenţă, de masterat şi doctorat, eseuri şi comunicări ştiinţifice ale elevilor de liceu şi ale studenţilor, cât şi ale unor cadre didactice.
A obţinut titlul de doctor în anul 2008, cu teza de doctorat Istorie şi ceremonial în riturile de trecere din zona Făgetului, la Universitatea din Oradea, Facultatea de Istorie, Geografie şi Relaţii Internaţionale, sub coordonarea prof. univ. dr. Ioan Godea.
Volume de poezie: Iniţiere în anotimp, Editura „Facla”, Timişoara, 1980; Piatră înflorind, Editura „Facla”, Timişoara, 1984; Starea de ţărm, Editura „Aethicus”, Timişoara, 1996; Cerul din lacrimă, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 1997; Mesteacănul de ziuă, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 1998; Ofranda clipei arse, Editura „Helicon” – Colecţia Liliput, Timişoara, 1998; Cântece de-ngălbenire, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 1999; Auzul seminţei, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2000; Grădina cu lotuşi, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2001; Descântece dintr-un lemn, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2001, tipărit la „Semne ’94” – Bucureşti; Dincolo, în năzărire, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2002; Heraldica inimii, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2002; Elegii pentru cerbul tânăr, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2003; Numai minunile rămân, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2004; Gura rugului, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2005; Apocrifele, vol. I, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Apocrifele, vol. II, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Apocrifele, vol. III, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Noimele, vol. I, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Noimele, vol. II, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Noimele, vol. III, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Diafanele, vol. I, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Diafanele, vol. II, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Diafanele, vol. III, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Statui de lumină, Editura „Nagard”, Lugoj, 2007; Poarta, Editura „Nagard”, Lugoj, 2007; Înserare-n prag, Editura „Nagard”, Lugoj, 2007; Valea numelui, Editura „Nagard”, Lugoj, 2007; Lungul drum al umbrei, Editura „Nagard”, Lugoj, 2007; Pe asfinţituri calcă merii, Editura „Nagard”, Lugoj, 2007; Purpura visării, Editura „Nagard”, Lugoj, 2008; Spaţiul cântecului, Editura „Nagard”, Lugoj, 2008; Poeme, Editura „Nagard”, Lugoj, 2009; Capricii, Editura „Nagard”, Lugoj, 2010; Poemele candorii, Editura „Dacia XXI”, Cluj-Napoca, 2011; Incantaţii, Editura „Nagard”, Lugoj, 2011; Arderea gândului, Editura „Nagard”, Lugoj, 2013; Rătăcirile, Editura „Nagard”, Lugoj, 2013; Versuri de tinereţe, Editura „Mirton”, Timişoara, 2014; Vedenii coapte, Editura „Mirton”, Timişoara, 2014; În togă de oseminte, Editura „Eurostampa”, Timişoara, 2015; Într-o lume albastră, poetul…, Editura „Mirton”, Timişoara, 2015; În galbenul serii, Editura „Mirton”, Timişoara, 2015; Dedicaţii, Editura „Mirton”, Timişoara, 2016; Euforia vâltorii, Editura „Mirton”, Timişoara, 2016; Grădina din zare, Editura „Mirton”, Timişoara, 2016; Solilocviile apocrife, Editura „Mirton”, Timişoara, 2017; Amiaza cuvintelor, Editura „Eurostampa”, Timişoara, 2017; Eterna mea iubire, Editura „Mirton”, Timişoara, 2018; Desfătările diafane, Editura „Mirton”, Timişoara, 2018; Efemerele noime, Editura „Mirton”, Timişoara, 2019; Amăgirile, Editura „Mirton”, Timişoara, 2019; Utopiile frunzei, Editura „Mirton”, Timişoara, 2022.
Cărţi de folclor: De la mamă către sat (Obiceiul naşterii în zona Făgetului), cu o prezentare folclorică a zonei, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 1996; Poezii populare româneşti. Folclor din Banat, (în colaborare cu Cornel Ve¬se¬lău), Editura „Grai şi Suflet – Cultura Naţională”, Bucureşti, 1996, s-a tipărit în toamna anului 1997; Calcă-ţi, fiico, jurământul (Obiceiuri de nuntă din zona Făgetului), supliment al caietului literar-artistic nr. 6, editat de Cenaclul „George Gârda” Făget, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 1997; Emilia Comişel despre folclorul românesc (în colaborare cu Ioan Gh. Oltean), Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2003; Creaţie şi tradiţie în folclor, Editura „Dacia Europa Nova”, Lugoj, 2004; Focul de priveghi. Strigarea peste sat – obicei justiţiar tradiţional, Editura „Nagard”, Lugoj, 2008; Ceremonialul riturilor de trecere. Naşterea, Editura „Excelsior Art”, Timişoara, 2008; Ceremonialul riturilor de trecere. Nunta, Editura „Excelsior Art”, Timişoara, 2010, s-a tipărit la Editura „Nagard”, Lugoj, 2010; Ceremonialul riturilor de trecere. Înmormântarea, Editura „Nagard”, Lugoj, 2010; Ceremonialul riturilor de trecere. Înmormântarea, ediţie revăzută şi adăugită, Editura „Excelsior Art”, Timişoara, 2010; Pragurile lumii albe, Colecţia „Eseuri”, Editura „Nagard”, Lugoj, 2011; Consemnări folclorice şi culturale, Colecţia „Eseuri”, Editura „Nagard”, Lugoj, 2011; Ceremonialul riturilor de trecere, suport electronic, Editura „Excelsior Art”, Timişoara, 2011; Cercetări folclorice în Banatul de nord-est, (în colaborare cu Adela Stoian), Editura „Nagard”, Lugoj, 2012; Trilogia vieţii. Obiceiuri de familie din Ţara Făgetului, Editura „Nagard”, Lugoj, 2012; Colindatul cu dube în zona Făgetului, Editura „Mirton”, Timişoara, 2014; Poezia riturilor de însănătoşire, Editura „Mirton”, Timişoara, 2015; Sub roşu de răsărit, Editura „Mirton”, Timişoara, 2015; Imagini şi simboluri animaliere în colinde, Editura „Mirton”, Timişoara, 2016; Rituri şi sărbători tradiţionale, Editura „Mirton”, Timişoara, 2017; Făget. Identitate culturală, Editura „Mirton”, Timişoara, 2020; Vestigii, Editura „Mirton”, Timişoara, 2020; Unde-i iarba necălcată (strigături şi cântece satirice din Ţara Făgetului), Editura „Mirton”, Timişoara, 2021; În apusul soarelui (Variante ale baladei „Mioriţa” din Ţara Făgetului), Editura „Mirton”, Timişoara, 2021; Soare, dragu-mi soare (Cântece funebre din Ţara Făgetului), Editura „Mirton”, Timişoara, 2022; Aşa-i rândul omului (Oraţii de nuntă din Ţara Făgetului), Editura „Mirton”, Timişoara, 2022; Frumoasă floare-i norocul (Cântece de jale şi noroc din Ţara Făgetului), Editura „Mirton”, Timişoara, 2022; De-aş mai fi în satul meu (Cântece de înstrăinare şi cătănie din Ţara Făgetului), Editura „Mirton”, Timişoara, 2022; Căluşerul, dans bărbătesc străvechi, Editura „Mirton”, Timişoara, 2022; Tot aşa zice doru (Cântece de dragoste şi dor din Ţara Făgetului), Editura „Mirton”, Timişoara, 2022.
Alte volume: Băuţe de gând. Cugetări şi euforii minime, Editura „Nagard”, Lugoj, 2006; Pe rouă nescuturată (culegere de scenarii şi colaje folclorice), Editura „Zamolsara”, Timişoara, 2007, şi Editura „Nagard”, Lugoj, 2007; Romulus Zaharia. Istorie, viaţă, adevăr, (în colaborare cu Maria Mateşescu), Colecţia „Eseuri”, Editura „Nagard”, Lugoj, 2009; Descântec pentru Cornel Veselău, (Carte de nostalgie). Restituiri culturale făgeţene, (în colaborare cu Elena David), Colecţia „Eseuri”, Editura „Nagard”, Lugoj, 2009; Amalgam. Cugetări şi euforii minime, Editura „Nagard”, Lugoj, 2010; Poezia dialectală în context actual, vol. I, (în colaborare cu Ion Ghera şi Georgeta Popa), Colecţia „Grai bănăţan”, Nr. 33, Editura „Nagard”, Lugoj, 2010; Achim Penda. Omul şi etnomuzicologul. Restituiri culturale făgeţene II, Colecţia „Eseuri”, Editura „Nagard”, Lugoj, 2010; Poeticale. Cugetări şi euforii minime, Editura „Nagard”, Lugoj, 2011; Poezia dialectală în context actual, vol. II, (în colaborare cu Ion Ghera, Elena David, Adina Iova), Colecţia „Grai bănăţan”, Nr. 36, Editura „Nagard”, Lugoj, 2012; Ştefan Pătruţ – cărturarul de obşte, (în colaborare cu Ion Ghera), Editura „Nagard”, Lugoj, 2013; Fărâme. Cugetări şi euforii minime, Editura „Nagard”, Lugoj, 2014; Fiocul cu miresme, antologie de cugetări şi euforii minime, Editura „Nagard”, Lugoj, 2014; Nicolae Roman – un spirit al „Nădejdii”, Editura „Mirton”, Timişoara, 2015; Monografia Făgetului (în colaborare cu Dumitru Tomoni), Editura „Eurostampa”, Timişoara, 2017; Corul „Doina” şi dirijorul Radu Gheorghe, Editura „Mirton”, Timişoara, 2018; Depresiunea intracolinară a Făgetului, Editura „Mirton”, Timişoara, 2020; Ernest Petrovici, peisagistul Făgetului, Editura „Mirton”, Timişoara, 2020; Extaze. Cugetări şi euforii minime, Editura „Mirton”, Timişoara, 2021.
În curs de apariţie: Autori şi cenaclişti făgeţeni, Colecţia „Eseuri”, Editura „Mirton”, Timişoara; În a cărţilor zăbavă, Colecţia „Eseuri”, Editura „Mirton”, Timişoara; Cărţi şi prieteni. Lecturi amicale, colecţia „Eseuri”, Editura „Mirton”, Timişoara.
Pentru activitatea sa culturală și literară a fost răsplătit, de-a lungul vremii, cu diferite Diplome, Titluri și Evidențieri. De asemenea, are numeroase apariţii în antologii, culegeri, almanahuri şi volume de referinţe critice.
De-a lungul a peste 50 de ani de activitate, Ion Căliman a publicat în numeroase ziare şi reviste, dintre care amintim: Agraria, Agricultura României, Almanahul „Frăţia”, Almăjana, Amfi¬teatru, Ardealul literar, Arca, Arcade, Atra reghineană, Banat, Banat Express, Banater Zeitung, Banatschie Novine, Bocșa culturală, Caligraf, Cântarea României, Citadela, Coloana infinitului, Columna 2000, Confluenţe, Curierul de Făget, Cuvânt românesc, Datina, Dimineaţa, Drapelul roşu, Drumul socialismului, Ea şi El, Eco-Tehnic, Eminescu, Fapta, Familia, Făgeţeanul, Femeia, Flacăra, Flacăra lui Adrian Păunescu, Flamura, Formula AS, Forum, Floare de latinitate (Novi Sad – Serbia), Forum studenţesc, Gazeta Făgetului, Gazeta făgeţeană, Împliniri, Lada cu zestre, Il Caudino (Italia), Interferenţe, Jurnalul de Săvârşin, Knijevni jivot, La curţile dorului, Luceafărul, Lumina divină, Lumina satului, Lumină din lumină, Micron, Medeea, Morisena, Nedeia, Orient latin, Orizont, Piţiguşul, Poezia, Răstimp, Redeşteptarea, Renaşterea bănăţeană, Revista de etnografie şi folclor, revista forţe.ro, România liberă, România literară, România pitorească, Rostirea românească, Scânteia, Scânteia tineretului, Semenicul, Sintagme literare, Suflet nou, Supliment literar-artistic (al Scânteii tineretului), Szabad Szó, Tăt Bănatu-i fruncea, Tibiscus (Serbia), Timisiensis, Transilvania, Tribuna Aradului, Tribuna şcolii, Ţara, Univers Românesc (Belgia), Viaţa de pretutindeni, Viaţa studenţească, Vremea, Vrerea etc.
Este membru fondator, membru în comitetul de conducere şi coordonator al gazetei de perete în cadrul Cercului de creaţie literară al Liceului Teoretic „Traian Vuia” Făget, înfiinţat în data de 2 februarie 1964, sub îndrumarea prof. Dumitru Iliescu; membru fondator şi vicepreşedinte, responsabil cu organizarea manifestărilor culturale al Cenaclului „Victor Vlad Delamarina” (6 octombrie 1967), devenit (din mai 1968) Cenaclul literar-artistic „George Gârda”, Făget; redactor, redactor-şef adjunct şi secretar general de redacţie la revista studenţească „Forum” a Universităţii Timişoara, 1968 – 1973; membru al Cenaclului literar „Generaţii” de pe lângă ziarul „Drapelul roşu”, Timişoara, 1968; membru al Cenaclului literar „Pavel Dan” (ulterior „Excelsior”) de pe lângă Casa de Cultură a Studenţilor Timişoara, 1968 – 1973; membru şi vicepreşedinte din partea studenţilor al Cercului ştiinţific de folclor (pre-şedinte prof. univ. dr. Eugen Todoran) al Universităţii din Timişoara, 1968; membru al Cenaclului Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara, filială a Uniunii Scriitorilor din România, 1970; membru şi vicepreşedinte al Cercului literar „Hyperion” (preşedinte lect. univ. Ioan I. Popa) al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara, 1971; membru fondator şi preşedinte al Asociaţiei folcloriştilor şi etnografilor „Nicolae Ursu” din judeţul Timiş, Filiala Făget, 1973; preşedinte al Cenaclului literar-artistic „George Gârda” Făget, din 1973 până în prezent; membru în Consiliul Naţional al Culturii, prin Decret prezidenţial din data de 27 octombrie, 1987; redactor-şef al revistei lunare „Gazeta Făgetului”, apoi „Gazeta făgeţeană”, publicaţie social-culturală, 1990; membru în Consiliul de conducere al Uniunii Scriitorilor în Grai Bănăţean, 2000; redactor – director al revistei „Tăt Bănatu-i fruncea”, revistă trimestrială a Asociaţiei Scriitorilor în Grai Bănăţean, 2000; redactor-şef adjunct al revistei trimestriale „Sintagme literare”, 2013, publicaţie a comunei Dudeştii Noi; membru în colectivul de redacţie al revistei „Timisiensis”, Revista Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, 2014; membru al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Timişoara, 2002; vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor în Grai Bănăţean, 2003 etc.
„Interesant mi se pare acest poet şi din punct de vedere stilistic. Este limpede că, în mod voit, autorul abordează, din când în când, tonuri când blagiene, când argheziene, când stănesciene, ceea ce transformă dialogul cu divinul într-un fel aparte de cor, unic în felul său, mai ales că Ion Căliman nu se sfieşte, în veritabilul stil al lui Gheorghe Azap, să presare, exact atât cât este şi unde este nevoie, să introducă (şi) termeni aparţinând unui univers anume, al Banatului…” (Gheorghe Secheşan)
I s-au tradus mai multe poezii şi studii în limbile: engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, sârbă etc., iar câteva dintre poemele sale au fost puse pe muzică de către cantautorul George Popovici.