Gabriela Șerban – ”Artă și credință” ”La Bocșa de Sfântul Ilie”

Cu siguranță, cel mai cunoscut și îndrăgit obiectiv turistic al orașului Bocșa este  Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor sau Mănăstirea Vasiova, una dintre cele mai importante mănăstiri ale Eparhiei  Caransebeșului.

An de an, în 19 și 20 iulie, la praznicul Sfântului și Slăvitului Prooroc Ilie Tesviteanul, puzderie de oameni vin să se închine și să sărbătorească prin rugăciune Hramul mănăstirii.

În anul 1996 Sf. Ilie este declarat ”patronul spiritual al orașului Bocșa”, tocmai datorită mulțimii pelerinilor care, cu o deosebită evlavie, se îndreaptă spre acest minunat lăcaș și nu doar la zile de sărbători, ci în orice moment de cumpănă și încercare.

Pentru Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa această sărbătoare a Mănăstirii ”Sf. Ilie de la Izvor” are o însemnătate deosebită, cunoscută fiind vechea și buna colaborare, organizarea unor importante evenimente – lansări de cărți, proiecții, prezentări de autori, expoziții, concerte de muzică clasică și prelegeri pe diferite teme – la sediul Mănăstirii și/sau dimpreună cu slujitorii acesteia.

 Odată cu înființarea Zilei orașului patronată de Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul, biblioteca bocșană a inițiat un proiect cultural-spiritual, devenit tradiție, intitulat ”La Bocșa de Sfântul Ilie”, proiect prin care, an de an, cu prilejul acestei sărbători, la sediul bibliotecii sunt organizate diverse evenimente specifice: prezentări de cărți religioase, expoziții, simpozioane, etc, urmate de pelerinajul la Mănăstirea Vasiova.  

Iată că și în acest an, în dimineața zilei de 19 iulie, la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” a avut loc vernisajul expoziției de pictură ”Artă și credință”, pe simeze afându-se lucrări ale pictorilor bocșeni Viorel Coțoiu și Nicolae Potocean.

Dacă Viorel Coțoiu, important artist plastic al Banatului, este cunoscut drept un talentat și important iconograf, precum și un important pictor bisericesc, nu puține fiind bisericile și icoanele restaurate de către acesta, iar excepționalele lucrări/tablouri religioase fiind așteptate și recognoscibile, pictorul Nicolae Potocean, cunoscut peisagist, s-a dovedit a fi o surpriză prin lucrările expuse. Acesta a pictat, pentru acest eveniment, toate bisericile ortodoxe și catolice de pe raza orașului Bocșa, dar și câteva din Timișoara și Lugoj.

Despre lucrările expuse în această frumoasă și inedită expoziție au vorbit: artistul plastic Gustav Hlinka, președintele UAP Sucursala Reșița, istoric Dana Bălănescu, artist plastic Livia Frunză, pr. Doru Melinescu și cei doi artiști expozanți: Viorel Coțoiu și Nicolae Potocean (Nik).

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” Bocșa (moderator Gabriela Șerban), în colaborare cu Centrul de tineret ”Vasiova”(coord. Doru Melinescu) și UAP Sucursala Reșița (preș. Gustav Hlinka),  cu sprijinul TransProtector (dir. Ionel Pau) și se înscrie în tradiționalul proiect al instituției gazdă intitulat ”La Bocșa de Sf. Ilie”, în acest an având menirea și de a da startul evenimentelor cultural-artistice derulate cu prilejul Zilelor orașului.

Gabriela Șerban – ”Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri” de Constantin – Tufan Stan

De curând, la editura ”Eurostampa” din Timișoara, a văzut lumina tiparului un nou volum semnat de muzicologul bănățean Constantin -Tufan Stan, un volum frumos, un volum-document, dedicat unei remarcabile personalități românești, compozitorul și dirijorul Ioan Vidu.afis costica

În cele aproape 500 de pagini Constantin –Tufan Stan conturează portretul unui important muzician român, dar, concomitent, evocă personalitatea compozitorului, publicistului și omului politic,  încadrându-l în evenimentele cultural-istorice ale acelor vremi. Așadar, ne este prezentat nu doar un profesor și un dirijor în persoana lui Ioan Vidu, ci și un animator cultural de excepție, precum și un luptător pentru unitatea națională a românilor.

Născut în zona Aradului (1863) și stabilit la Lugoj (1888), Ioan Vidu, acest ”maestru al muzicii corale românești” (Viorel Cosma), ”maestrul doinelor bănățene” (Aurel Cosma jr.), desfășoară o activitate impresionantă ca profesor, dirijor, compozitor și conducător al ”Reuniunii Române de Cântări și Muzică” din Lugoj  și președinte al Asociației Corurilor și Fanfarelor Române din Banat.

Aria creației sale este vastă: muzică de teatru, vocal-simfonică, de pian și creații corale. ”Ana Lugojana”, ”Negruța”, ”Peste deal” sunt piese antologice ale muzicii corale românești.

Articol întreg >>>>>>>>>>>

Sonia BERGER – „Istoria” Caransebeşului a împlinit 85 de ani

Luni, 10 iulie, reputatul istoric caransebeşean Liviu Groza a împlinit 85 de ani. Printre alţi colegi, prieteni şi colaboratori, au ţinut să-i fie aproape la acest moment aniversar primarul Felix Borcean şi şefa sa de cabinet, Diana Ţârdea, directorul Casei de Cultură „George Suru”, Ioan Cojocariu, precum şi Adrian Ardeţ, managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, iar senatorul Marcel Vela l-a felicitat la telefon.

După ce au închinat o cupă cu şampanie şi au vorbit despre trecutul, dar şi despre viitorul municipiului, Liviu Groza le-a mărturisit oaspeţilor că nu a crezut că va ajunge la 85 de ani, o vârstă extraordinar de frumoasă, cu multe realizări, şi nici la 56 de volume publicate. Sărbătoritul i-a spus lui Felix Borcean că, în momentul de faţă, lucrează la o nouă carte, „Caransebeşul şi Marea Unire”, şi i-a adresat edilului o rugăminte. „Mi-aş dori ca dv. să scrieţi prefaţa acestui volum, pentru că ea va apărea anul viitor, exact când se împlinesc 100 de ani de la acest eveniment, la care cea mai mare delegaţie care a participat din Banat, de 150 de persoane, a fost cea din Caransebeş. Am reuşit să-i găsesc nominal pe toţi aceia care au luat parte, din oraşul nostru, la Marea Unire, cu Steagul României, şi acest lucru trebuie scos în evidenţă. De ce să fim modeşti, şi să nu arătăm lumii că în Caransebeş s-a lucrat, s-a muncit pentru Marea Unire? Un capitol al cărţii este dedicat personalităţilor caransebeşene care au militat pentru înfăptuirea acestui act, cu fotografiile lor şi cu microbiografiile tuturor, în frunte cu Miron Cristea. Să nu uităm că în delegaţia de cinci persoane care a plecat la Bucureşti cu Rezoluţia Unirii s-au aflat şi doi caransebeşeni – Miron Cristea şi Cornel Corneanu. Caransebeşul a fost cineva!”.

Istoricul i-a mai spus lui Felix Borcean că îi pregăteşte o surpriză, pe care e posibil să i-o facă mai devreme, poate chiar anul acesta, de 1 Decembrie, oferind un cadou extraordinar Primăriei municipiului.

Liviu Groza a adăugat că, recent, a primit de la Sebeş un album intitulat „Alba Iulia”, în care a descoperit o statuie necunoscută până acum, dedicată ostaşilor din Regimentele de graniţă austriece care au murit pe câmpul de luptă. „Este unicul monument ridicat în memoria grănicerilor căzuţi la datorie. Vedeţi cât de mică e lumea?”, a mai spus Liviu Groza.

Reputatul istoric le-a mai arătat celor care au venit să-l sărbătorească o cutie plină cu manuscrise, pe care, după ce el nu va mai fi, îi roagă pe reprezentanţii administraţiei locale şi pe prietenii apropiaţi să le publice. „Aici este adevărata istorie a oamenilor din Caransebeş. Cu Constantin Daicoviciu, cu academicianul Condurachi, cu Hadrian Daicoviciu, care cu toţii au stat pe scaunele pe care staţi dumneavoastră acum”, a mai spus Liviu Groza.

 

Adrian CRÂNGANU-La Caransebeş s-a născut o capodoperă!

Miercuri, 12 iulie, în tabăra din vecinătatea Casei Kolping a avut loc vernisajul Simpozionului Internaţional de Sculptură Monumentală Caransebeş, eveniment aflat la cea de a XV-a ediţie, acesta fiind al doilea an în care materialul folosit de artişti a fost travertinul. La manifestare au luat parte nouă dintre autorii operelor care vor îmbogăţi, de acum, patrimoniul cultural al municipiului, primarul Felix Borcean, city-managerul Andrei Ungur, curatorul Pavel Şuşară, reprezentanţi ai administraţiei locale, iubitori de cultură din Caransebeş, dar şi din alte oraşe ale judeţului, invitat de onoare fiind senatorul Marcel Vela, iniţiatorul, în urmă cu 15 ani, al acestor simpozioane.

Copleşit de emoţii şi de bucuria ducerii la bun sfârşit a acestei ediţii a simpozionului, Ioan Cojocariu, directorul Casei de Cultură „George Suru”, a vorbit despre „truda ascunsă în spatele acestor minunăţii, fiindcă uneori  puteai să crezi că te afli undeva în iad, pentru că nu se vedea cerul de praful rezultat din tăieri şi scos de pickamere”.

Articolul întreg >>>>>>>>>

Această prezentare necesită JavaScript.

Gabriela Șerban-”Medalioanele Unirii”, volum dedicat de prozatorul Nicolae Danciu Petniceanu jubileului Unirii de la 1918

ndp 001.jpgDupă cum ne-a obișnuit deja, în pragul unor sărbători importante pentru nația română,  prozatorul Nicolae Danciu Petniceanu vine cu câte o tipăritură de excepție, pe cât de interesantă, pe atât de necesară.

Așa se întâmplă și de această dată când, în întâmpinarea sărbătorii jubileului Marii Uniri de la Alba Iulia (1918 – 2018), Nicolae Danciu Petniceanu înmănunchează o serie de medalioane ale unor însemnate personalități participante, într-un fel sau altul, la făurirea Marii Uniri din 1918, într-un veritabil volum, frumos ticluit și interesant construit, intitulat sugestiv ”Medalioanele Unirii”.

Cartea se deschide cu un ”Îndemn – Închinare” adresat de ”scribul” Nicolae Danciu Petniceanu direct cititorului, dar și un fel de argument, caracteristic, de-altfel, românului și patriotului Nicolae Danciu, menit să îndemne la cinstirea miilor de eroi  care au luptat pentru unitate națională: ”Cititorule, haidem să pășim în Sanctuarul Neamului Românesc, cu pași mărunți pentru a nu tulbura somnul celor din Lumea Umbrelor, să călcăm pe vârful picioarelor, purtând un pui de lumânare în căușul palmelor, pentru pomenirea celor mulți. Neamul românesc a trudit și a pătimit schingiuiri și claustrări în temnița ”Stea” din Szeghedin, pentru un vis al lor și al străbunilor lor: ROMÂNIA MARE!”

Apoi, ca un adevărat român preocupat de istoria, de limba și de cultura poporului său, prozatorul și cercetătorul Nicolae Danciu Petniceanu dedică un capitol acestor noțiuni:  ”România” și  ”român”, o excepțională incursiune în istoria României și în istoria literaturii române, evidențiind ideea de românitate și frăție a românilor, idealul național: Unirea cea mare!

În paginile cărții sunt evocate personalități precum: politologul Aurel C. Popovici, avocatul Nestor Oprean, pr.dr.Petre-Patriciu Barbu, preotul Ioan Chendi, ziaristul Teodor V. Păcățeanu, avocat și om politic Valeriu Braniște, protopopul scriitor Mihail Gașpar,  învățătorul Iuliu Vuia, profesorul Teodor Bucurescu, învățătorul Constantin C. Pava, preotul  Iosif Coriolan Buracu, generalul Nicolae Cena, medicul Virgil Nemoianu, dascălul Nicolae Mergea, preotul Gheorghe Tătucu, poetul Cassian R. Munteanu, învățătorul Pavel Jumanca, colonel Ioan Curiță, înv. George Bălteanu, înv. Emilian Novacovici, ”interpretul de cântări naționaliste românești” Luță Ioviță, compozitorul Ioan Vidu, avocatul Petre Nemoianu, preotul greco-catolic Nicolae Brânzeu, pr.dr. Ioan Sârbu și muncitorul Traian Novac. Sunt doar câțiva dintre eroii români care au luptat pentru identitate națională  și cărora, în prag de mare sărbătoare a Neamului, scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu le  evocă personalitatea și meritul în clădirea României Mari.

Citeşte articol întreg….

Gabriela Șerban-Haiducul Petru Mantu, între realitate și legendă

”Cât îi țara și Banatu,

 Nu-i ficior ca Pătru Mantu…” 

Pentru comuna Bolvașnița din Caraș-Severin, ziua de 29 iunie 2017 nu a fost doar o zi de sfântă sărbătoare a credincioșilor ortodocși, care i-au sărbătorit pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, dar și o zi istorică și de o mare importanță culturală, deoarece s-a săvârșit un act de dreptate: reabilitarea și comemorarea în mod creștinesc și festiv a haiducului Petru Mantu.

Această prezentare necesită JavaScript.

Iată că, după 93 de ani de la moarte, controversatul personaj Petru Turnea, zis Mantu, a fost reabilitat în mod oficial de către biserică, autorități locale și oameni de cultură din Banat printr-un eveniment de ținută, cu o încărcătură spirituală și emoțională deosebită.

Petru Turnea s-a născut în 27 februarie 1873 în Bolvașnița, Caraș-Severin, într-o familie numeroasă de țărani săraci, iar, în timp, s-a dovedit a fi un tânăr dârz, ingenios și cu mult curaj.

Răzvrătindu-se împotriva nedreptăților vremii, a traiului greu și a neajunsurilor, Petru Turnea a luat drumul haiduciei, devenind și rămânând în conștiința oamenilor ca Petru Mantu.

Pe seama acestuia s-au țesut povești și legende care mai de care mai senzaționale, așa cum se întâmplă, de obicei, în cazul haiducilor veritabili, intrați pe jumătate în legende și pe jumătate în istoria locului. De asemenea, și de pe urma acestui Petru Mantu, devenit un personaj controversat, ca mai toți haiducii, s-a aprins imaginația populară și s-au născut tradiționalele balade transmise pe cale orală din generație în generație.

Biserica Ortodoxă din Bolvașnița, în parteneriat cu Primăria Bolvașnița, la inițiativa scriitorului bănățean Nicolae Danciu Petniceanu, președintele Societății Literare ”Sorin Titel” din Banat, au gândit un astfel de eveniment de comemorare a haiducului Petru Mantu chiar în ziua în care acesta a fost omorât în urmă cu  93 de ani (29 iunie 1924), ziua praznicului sfinților apostoli Petru și Pavel.

Gazda evenimentului a fost Biserica Ortodoxă din Bolvașnița, deosebit loc de închinare și rugăciune, unde, un sobor de preoți au oficiat o slujbă de pomenire, iar voci înălțătoare au intonat pricesne și balade dedicate haiducului. Expozeul preotului paroh Lazăr Suciu a fost unul de excepție, dovedind o documentare serioasă și temeinică.

O comunicare deosebit de interesantă și documentată a fost susținută și de prof. Gheorghe Rancu, redactorul-șef al revistei ”Almăjul”, cel care a pregătit pentru acest eveniment și un număr special al revistei, dedicat personajului comemorat. 

Scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu s-a dovedit a fi, și de această dată, un bun român, un harnic și dedicat om de cultură, reușind să convingă și să atragă colaborări importante pentru a săvârși un act cultural necesar: amenajarea mormântului haiducului Petru Mantu în cimitirul din Bolvașnița, așa după cum binemerită orice fiu al unei comunități care se respectă. Așadar, Nicolae Danciu Petniceanu, cu ajutorul lui Petru Mihăilescu, primarul comunei Bolvașnița, al  preotului Lazăr Suciu și al lui Iancu Panduru, primarul comunei Mehadia, au pus mână de la mână și au amenajat împreună un mormânt civilizat, demn de reputația haiducului Petru Mantu.

”Cântece ale Mantului” au fost interpretate, atât în biserică, cât și după sfințirea crucii în cimitir, de cunoscuți și îndrăgiți interpreți și rapsozi ai Banatului, între care: Florica Franț, Traian Barbu și Iosif Pușchiță.

Evenimentul a fost moderat și ”dirijat” cu măiestrie de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, iar Bolvașnița, prin inimoșii săi oameni și prin dibăcia preoților, s-a descurcat cu succes în calitatea sa de gazdă, într-o zi atât de importantă din punct de vedere cultural și spiritual. Invitații – veniți din diverse locuri: Mehadia, Timișoara, Anina, Bocșa, Caransebeș, Bozovici, Mehedinți – s-au bucurat de ospitalitate și au plecat mult mai bogați sufletește.

Iar  haiducului Petru Mantu fie-i odihna în pace!

PROGRAM IULIE 2017

Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Germană de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa și partenerii lor vă invită la

PROGRAM IULIE 2017

 290 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și 240 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj

2 iulie 2017, ora 10.15, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Scurt concert cu corul „Franz Stürmer“ (dirijor: Elena Cozâltea) și cu grupul „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), ambele din Reșița. 

2 iulie 2017, ora 10.30, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Prezentare de carte: pr. Martin Jäger, „Der Wallfahrtsort Maria Fels in Deutsch-Tschiklowa im Banater Bergland. Ein Wallfahrtsbüchlein“, apărută în anul 2017 la Editura „Banatul Montan“ Reșița, cea de-a 78-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. 

2 iulie 2017, ora 11.00, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Drumul Crucii în biserică. 

2 iulie 2017, ora 11.30, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Sfântă Liturghie de hram, în limba germană, cu prilejul sărbătorii vizitei Sfintei Fecioare Maria la Elisabeta, urmată de rugăciuni la statuia Maicii Domnului și la Sfânta Cruce. 

2 iulie 2017, ora 13.30, Mânăstirea romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană: Scurt program cultural prezentat de formația de adulți de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne și Nelu Florea), Reșița.

Mică expoziție de artă plastică. Expun Doina și Gustav Hlinka, Viorica ana Farkas (membri ai Cercului de Artă Plastică „Deutsche Kunst Reschitza“) și George Molin împreună cu Marianne Florea (membri ai Cercului de Sculptură „Jakob Neubauer“).

100 de ani de la apariția Maicii domnului la Fatima (Portugalia) în 13 mai 1917: Expoziția filatelică „Fatima”, cu exponate din colecția Erwin Josef Ţigla.

2 iulie 2017, după-amiaza, Piața Tricolorului, Reşiţa: Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” (coordonatori: Marianne și Nelu Florea) din Reșița la „Serbările Reșiței”. Manifestare dedicată încheierii celui de al 30-lea an de activitate a Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor Reşiţa 

5 iulie 2017, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz” Reşiţa

Darea de seamă prezentată de preşedintele Erwin Josef Ţigla; Program muzical susţinut de corul „Franz Stürmer“ (dirijor: Elena Cozâltea), de grupurile muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca), Vincenzo Musi și „Duo Gassenheimer”, precum şi de formaţia muzicală „Banater Bergland“ (coordonator: Karl Ludwig Lupșiasca); Prezentare de dansuri  populare germane de către formaţia „Enzian“ (coordonatori: Marianne și Nelu Florea), toate Reşiţa; Expoziţie a cercurilor de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin) şi pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina şi Gustav Hlinka) ale Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin.  

13 iulie 2017, ora 19.30, Maribor /Slovenia: Prezentare de carte-album: „25 de ani DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN, 1991 – 2015 = 25 Jahre DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND, 1991 – 2015” cu autorul Erwin Josef Țigla. Cartea-album reprezintă cea de-a 72-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

23 iulie 2017, orașul Deta-judeţul Timiş: Participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne și Nelu Florea) la sărbătoarea hramului bisericii romano-catolice.

31 iulie – 6 august 2017, Gărâna:

Tabăra de vară „Deutsch mit Spaß = Germană cu distracție“, ediția a XVIII-a.

Invitație

În data de 26 octombrie 2015 debuta la secţia germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin un şir de dezbateri sub genericul „Păreri, opinii, realităţi. Discuţii amicale pe tema istoriei locale a Banatului Montan”, cu ing. Dan Perianu din Reşiţa şi cu toţi iubitorii acestui loc2017-06-26_230405 binecuvântat de Dumnezeu. Timp de 18 luni aceste dezbateri au adunat în jurul specialistului istoriei locale interesați de trecutul și soarta Reșiței, câteodată mai mulți, altădată mai puțini. La cererea celor interesați, aceste dezbateri în limba română vor continua și pe mai departe.

Invităm pe această cale pe toţi iubitorii Banatului Montan şi ai Reşiţei, tineri şi maturi, intelectuali şi simpli locuitori ai comunităţilor Banatului Montan, să vină să participe la o nouă întâlnire și ultima din din acest sezon înainte de vacanță cu ing. Dan Perianu din Reşiţa, care va avea loc în data de 27 iunie, începând cu orele 17.00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

În cadrul acestei întâlniri ne vom aduce aminte de cei 246 de ani de industrie la Reșița și prin intermediul unei expoziții documentare Reșița de altădată, cu reproduceri din vederi vechi, realizată de Lucian Duca.

Erwin Josef Țigla

Comemorare mons. Paul Lackner la Reșița

2017.06.25. - MSGR. PAUL LACKNER - 30. TODESTAG - PLICParohia romano-catolică „Maria Zăpezii“ din Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Asociația Caritativă „Sf. Vincențiu de Paul” Reșița vor organiza împreună luni, 26 iunie 2017, începând cu orele 19.00, la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ din municipiul de pe malul  Bârzavei, o comemorare dedicate împlinirii a 30 de ani de la trecerea la cele veșnice a mons. Paul Lackner.

Mons. Paul Lackner s-a născut la 24 iulie 1919 in Jasenova (actualmente Serbia). La 12 septembrie 1943 a fost sfințit ca preot de către Episcopul Augustin Pacha în capela episcopală din Timișoara. Prima sa activitate de capelan a desfășurat-o timp de doi ani și jumătate în comuna Giarmata lângă Timișoara, după care a fost transferat la Reșița (noiembrie 1946). Aici a activat ca și capelan sub preotul-paroh canonic onorific Mathias Lischerong până la moartea acestuia la 24 noiembrie 1950. A devenit în continuare administratorul parohiei, preot-paroh și protopop romano-catolic de Caraș. La 14 noiembrie 1972, Papa Paul al VI-lea i-a conferit titlul de Monsignore, de capelan papal. A murit la 25 iunie 1987 și a fost înmormântat cu înaltă și mare asistență la cimitirul nr. 3 din Reșița.

Mons. Paul Lackner nu a fost numai 41 ani preot la Reșița, el s-a interesat și de starea socială a credincioșilor săi, de istoria, cultura, muzica și arta comunității. Orele sale de religie, prelegerile ținute, cunoștințele sale muzicale au fost mult apreciate, ca de altfel și colecția sa de discuri cu muzica clasică. Una dintre activitățile preferate ale mons. Lackner a fost conducerea corului Bisericii romano-catolice din Reșița și studierea istoriei acestor locuri. Un exemplu în acest sens îl constituie și lucrarea sa „Ein Versuch, die chor-musikalische Vergangenheit Reschitzas festzulegen. Ein Beitrag zur Musikgeschichte Reschitzas in der Zeitspanne 1826 – 1984 = O încercare de evocare a trecutului muzical-coral al Reşiţei. Incursiune în istoria muzicală a Reșiței în perioada 1826 – 1984“, o carte bilingvă, tradusă în limba română de prof. Gheorghe Colța, apărută sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița la Editura „Modus P.H.“ din Reșița, în anul 2000.

Comemorarea va debuta cu o sfântă liturghie, după care se va desfășura un concert prezentat de corul parohial „Harmonia Sacra” condus de prof. Gheorghe Colța.

Cu prilejul comemorării, și de data aceasta, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților a realizat un plic filatelic ocazional cu ștampila aferentă.

La evenimentul comemorativ din 26 iunie sunt invitați toți cei care l-au cunoscut și cinstit pe prelatul reșițean precum și toți cei interesați.