Pavel Panduru – Sărbătoarea muzeelor săteşti

Banatul – un adevărat imperiu de la Mureş până la Dunăre (PSS Lucian), al cărui prim împărat a fost Eftimie Murgu. În cadrul imperiului se află Ţara Almăjului ca o adevărată republică, remarcată prin demnitate, identitate, libertate şi iubirea de limbă, neam şi credinţă.
Românii din Banat şi din întreg spaţiul mioritic al Grădinii Maicii Domnului s-au aflat de la început sub cupola a trei valori fundamentale: acelaşi spaţiu vital, aceeaşi limbă, aceeaşi credinţă. România Mare este o expresie a celor trei uniri din 1600, 1859, 1918, fiind rezultatul a trei factori: dorinţa românilor de a se uni, jertfa soldaţilor români pe fronturile primului Răboi Mondial şi în războiul din Transilvania din 1919, şi efortul diplomatic al politicienilor români de la Congresul de pace de la Paris. La aceşti factori se adaugă contribuţia Bisericii şi a slujitorilor ei. Menţionăm că unirea de la 1859 cât şi cea de la 1919 s-a putut realiza doar atunci când Rusia era în decădere.
Banatul este locul renaşterii şi menţinerii finţei naţionale a românilor. Memoria locurilor din Banat, pline cu oasele românilor din vremurile trecute, are puterea de a spune mai mult decât tratatele de istorie. Aici există o mică Românie a eroilor anonimi: ţărani, soldaţi, subofiţeri şi ofiţeri, preoţi şi învăţători care s-au jertfit pentru a salva drumul naţiunii către România Mare. Românii bănăţeni îşi purtau originile şi obiceiurile cu ei în pereglinările prin Europa cât şi în timpul războaielor. Au căutat să realizeze o regenerare morală a românilor, prin şcoală, biserică şi alte instituţii din care făceau parte. Ei au dat măsura lor umană şi spirituală.
Cu sprijinul autorităţilor administrative şi culturale, judeţene şi locale, distinsa familie Rancu Gheorghe a organizat cea de-a IX-a ediţie a sărbătorii muzeelor săteşti cu titlul *Primul Război Mondial şi Marea Unire oglindite în exponatele şi colecţiile muzeelor săteşti*. Au participat colecţionari şi reprezentanţi ai muzeelor săteşti şi orăsăneşti din judeţele Caraş-Severin, Arad, Mehedinţi, Alba, Hunedoara şi Bihor. De asemenea au participat comunităţi româneşti din Serbia, Ungaria, Bulgaria, Albania şi Republica Moldova. Această sărbătoare adevărată şi profund,ă nu cu festivisme patriotarde lipsite de convingeri, a avut loc la Şopotul Vechi în ziua de 2 iunie 2018.

>>>>>>>>>>>articol întreg 



Reclame

FILIALELE UZPR, motorul organizatoric în activitatea noastră

2018-06-18_164329

După o perioadă de reorganizare a structurilor teritoriale, în ţară şi în diaspora, ne aflăm într-o etapă importantă, în care acestea să devină un adevărat motor organizatoric. Preşedinţii şi coordonatorii de filiale şi-au exprimat disponibilitatea de a contribui la o activitate mai susţinută, împreună cu membrii consiliilor de filială, a celorlalţi membri. Doar în 2-3 localităţi mai sunt probleme legate de omogenizarea structurilor, care vor fi depăşite în scurt timp.
Pe site-ul oficial al UZPR, găsiţi în dreapta sus, la rubrica Filiale UZPR, toate cele 34 de unităţi, cu datele de contact ale celor care sunt responsabilii lor. Prin aceştia, conducerea Uniunii, Departamentul de Comunicare va informa operativ pe membrii săi, despre problemele importante ale momentului. Totodată îndemnăm membrii UZPR să lectureze frecvent pagina http://www.uzp.org.ro pe care o dorim ca o platformă de legătură cu activităţile şi preocupările Uniunii. De asemenea, dorim ca membrii să contribuie prin materiale proprii la zestrea de informaţii de pe pagină, cum se întâmplă de o bună perioadă de timp.
Invităm toţi membrii să se grupeze în filialele definite, iar problemele să fie rezolvate prin şefii de filiale. Tot la nivelul Filialelor trebuie primite Dosarele noilor aspiranţi la intrarea în UZPR, existând posibilitatea ca atestarea să aibă loc la nivelul Filialei, în prezenţa unor membri ai Comisiei centrale.
Îndemnăm conducerile Filialelor să iniţieze unele activităţi de utilitate publică, pentru a susţine efortul general de păstrare a acestei calităţi a UZPR, în fiecare an.

Biroul de Presă al UZPR

2018-06-18_163758

Gabriela Șerban – Concursul județean de creații literar-artistice ”Gânduri către Dumnezeu” Bocșa, ediția a XI-a, și-a premiat câștigătorii

Concursul județean de creații literar – artistice ”Gânduri către Dumnezeu” organizat de Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocșa se află la cea de-a XI-a ediție, iar joi, 7 iunie 2018, la sediul instituției bocșene a avut loc festivitatea de premiere a celor mai reușite lucrări, festivitate care s-a bucurat de o participare numeroasă și de frumoase aprecieri venite din partea unor parteneri fideli, dragi prieteni ai instituției gazdă: prof. Stela Boulescu, prof. Nicoleta Marcu și pr.insp. Mihai Ciucur.

La această a 11-a ediție s-au prezentat 172 participanți: 66 la secțiunea creații literare și 106 la secțiunea creații artistice. Dintre aceștia, 169 au fost câștigători: fie ai premiilor I,II,III, mențiuni și premii speciale, fie ai unor premii de participare.

Încă de la prima ediție, concursul se desfășoară pe două secțiuni – creații literare și creații artistice – , pe cicluri de învățământ – de la preșcolari, până la liceeni. De altfel, și premiile sunt acordate după aceleași criterii. Există premiile I, II, și III, mențiuni, premii speciale și premii de participare la fiecare secțiune și la fiecare ciclu de învățământ, pentru că ne dorim să încurajăm și să răsplătim fiecare trudă și fiecare gând al celor care se încumetă și se înscriu în concurs.

La această a XI-a ediție am adăugat, în cadrul secțiunii artistice, o subsecțiune: alte tipuri de lucrări artistice, incluzând aici iconografie, modelaj, confecționarea unor tablouri din alte materiale (textile, semințe, plante, etc.), origami, și altele.

Și de această dată juriul a fost format din profesori, preoți, artiști plastici și personalități locale, care, în mod voluntar, au analizat și notat toate lucrările concurenților. La această a XI-a ediție în componența juriului s-a aflat: prof. Stela Boulescu, președinte; membrii: prof. Manuel Lațcu, prof. Adrian Sperneac, prof.drd. Liana Ferciug, prof. Nicoleta Marcu, director Casa Corpului Didactic, pr. prot. Gheorghe Șuveți, pr. insp. Mihai Ciucur, pr. Cristian Manole, pr.prof.dr. Ionel Petrică, pr. Doru Melinescu, prof. Loredana Melinescu, prof. Clara Maria Constantin, manager Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, pr. Valentin Costea, pr. drd. Silviu Ferciug, dir. Ionel Pau, artist plastic Viorel Coțoiu și artist plastic Nicolae Potocean. 

Premiile au constat în jucării, rechizite și cărți și au venit din partea unor parteneri de nădejde: ”Humanitas” Bocșa, dir. Mircea Grecu (partener de la prima ediție), ”Crucea Roșie” Caraș-Severin, dir. Alin Cica, Biblioteca Județeană ”Paul Iorgovici” Caraș-Severin, manag. Clara Maria Constantin, ”TransProtector”, dir. Ionel Pau, SC Oldboys SRL, dir. Corina Marta și Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, dir. Liubița Raichici.  

Articol întreg >>>>>>>>>>>>>

Gabriela Şerban: File de lectură

Gătaia: monografie/ Valentin Bugariu. Craiova: Sitech, 2018. p. 439. ISBN 978-606-11-6304-5  gataia 001

De curând, a văzut lumina tiparului la editura Sitech din Craiova un nou volum semnat de preotul doctor Valentin Bugariu, un volum dedicat localităţii Gătaia, localitate în care, timp de 10 ani, părintele Bugariu a trăit şi a păstorit fiind, după cum însuşi mărturiseşte „ martorul trecerii prin timp a localităţii,”perioadă despre care-şi aminteşte cu nostalgie: „ Şi acum simt mirosul castanilor în floare, îmi sunt vii chipurile luminoase ale oamenilor, îmi amintesc biserica, şcoala şi biblioteca, tot atâtea locuri în care am regăsit bogăţii nepieritoare din acest topos geografic.”

Cunoscut scriitor şi cercetător al culturii Banatului,  Valentin Bugariu  ne surprinde cu încă un studiu ştiinţific, bazat pe ani de cercetare, fişare şi consemnare după toate regulile de alcătuire şi executare a unei monografii, un studiu dedicat localităţii Gătaia din judeţul Timiş.

Ne sunt cunoscute deja monografiile părintelui Bugariu, care-i au ca subiecţi pe prozatorul, publicistul şi protopopul Mihail Gaşpar  şi pe pictorul bisericesc Filip Matei. De astă dată,  scriitorul  îndrăzneşte mai mult, se încumetă să purceadă o lucrare de o mai mare complexitate, un studiu exhaustiv chiar al unei localităţi în care a trăit şi care, într-un fel sau altul, l-a marcat. O carte demnă de un  cercetător exersat, cu multă împlinire intelectuală. 

Volumul se deschide cu un Argument semnat de autor,  rânduri în care sunt semnalate etapele concepţiei volumului. Aflăm astfel că, înainte de a fi alcătuită monografia, au fost sondate prin arhive şi biblioteci documente cu privire la realizări din vatra localităţii şi prezentate în studii sau volume: aspecte ale trecutului istoric, trecutul bisericesc, viaţa religioasă a Parohiei Colonia Gătaia, presa locului, personalităţi, etc. De asemenea, au fost consemnate mărturii orale în aproximativ 3000 de fişe pe diverse domenii. 

 „Alcătuită astfel, pas cu pas, Monografia se doreşte un act de cinstire a înaintaşilor, de admiraţie a culturii şi civilizaţiei bănăţene din vremuri de mărire, cum ar întări Mihail Gaşpar. Iar tipărirea volumului în anul 2018 o amintire smerită la 100 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 pentru eroii căzuţi pentru libertatea, independenţa şi unitatea tuturor românilor.” precizează autorul.

>>>>>>>>>> articol întreg 

Tradiționalul „Kirchweih” la Steierdorf

LOGO KIRCHWEIH STEIERDORFAn de an, în Duminica Preasfintei Treimi din calendarul romano-catolic, în prima duminică după praznicul Rusaliilor, comunitatea germană din Banatul Montan își dă întâlnire la o sărbătoare aleasă și deosebită: hramul bisericii romano-catolice, în limba germană renumitul „Kirchweih” din Steierdorf.

Și în acest an, etnicii germani și oaspeții lor din țară și de peste hotare vor fi părtași la un nou „Kirchweih”. În straie de sărbătoare, punându-și din nou portul popular tradițional german din această parte de țară, tinere și tineri vor purta pe umărul lor bradul, simbolul eternității comunității.

În anul 1787 a fost ridicată aici prima biserică romano-catolică. În locul ei, în anul 1872 a fost apoi ridicată actuala biserică în stil neogotic, un loc sacru, care își primește de fiecare dată credincioșii, fie la bucurii, fie la durere, așa cum este de fapt viața însăși, cu urcușurile și coborâșurile ei… Părintele romano-catolic de Anina, Martin Jäger va celebra Sfânta Liturghie de mulțumire pentru acest sfânt lăcaș, iar corul bisericesc va intona imnuri de slavă către Atotputernic, pentru ca el să ocrotească și pe mai departe această localitate.

Formațiile de dansuri populare germane din localitate și din Reșița („Enzian“) își vor etala mai apoi dansurile specifice unei astfel de sărbători, alături de corul reșițean „Franz Stürmer” și de fanfara locală.

„Kirchweih”-ul tradițional din Steierdorf este organizat sub îndrumarea secretarului Forumului German din localitate, Dani Vlad.

 

Erwin Josef Țigla

Bucurie pentru credincioșii romano-catolici din Reșița

2018-05-17_085212

Cu bucurie în suflet anunţ clerul, persoanele consacrate şi enoriaşii diecezei noastre, că în această zi, în data de 16 mai 2018, Sfântul Părinte, Papa Francisc l-a numit ca nou episcop romano-catolic de Timișoara pe Pr. Pál József-Csaba, canonic, arhidiacon și paroh.

Noul episcop s-a născut la 3 decembrie 1955 în localitatea Şoimeni-Ciuc, judeţul Harghita. După studiile gimnaziale a urmat așa numita Școala de Cantori din Alba Iulia. După absolvire și-a continuat studiile la Institutul Teologic Romano-Catolic din Alba Iulia. A fost hirotonit întru preot la 21 iunie 1981 de către episcopul Jakab Antal.

După hirotonire timp de patru ani a activat în calitate de capelan la Parohia Romano-Catolică Sf. Ioan Botezătorul din Târgu Mureș, iar începând cu anul 1985 și-a continuat activitatea în Dieceza de Timișoara. Episcopul Sebastian Kräuter l-a numit paroh de Bacova, Buziaș și Nitzkydorf. În anul 1987 a ajuns în Parohia „Maria Zăpezii” din Reșița ca preot-paroh, ulterior fiind numit decan, respectiv arhidiacon al Arhidiaconatului Banatului Montan. În cadrul Capitlului Catedralei a primit titlul de Canonicus Carolinus Senior. Începând din 1994 este directorul responsabil al revistei diecezane „Vita Catholica Banatus”.

Noul episcop până în prezent a activat cu pricepere şi dăruire, dând dovadă în această slujire de multă râvnă şi fidelitate. Activitatea depusă în slujba Diecezei de Timişoara a fost apreciată atât de clerul diecezei cât şi de credincioşi. Pentru contribuția marcantă la viața spirituală și mișcarea ecumenică defășurată la nivelul municipiului Reșița în anul 2010 Consiliul Județean i-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare al judeţului Caraş-Severin”.

Consacrarea și instalarea întru episcop va avea loc la data de 6 august, în sărbătoarea „Schimbării la față a Domnului”, începând cu orele 10:00 în Catedrala Sfântul Gheorghe din Timișoara.

Pe noul episcop să-l însoţim cu rugăciunile şi urările noastre de bine. Bunul Dumnezeu să-l ocrotească şi să-i dăruiască multă putere, har îmbelşugat şi bucurii în activitatea arhierească.

Timişoara, la 16 mai 2018

+ M a r t i n ,

episcop, administrator apostolic

Gabriela Șerban: Muzică și poezie la Bocșa

Cantautorul bucureștean Ovidiu Scridon a poposit și la Bocșa pentru un moment de muzică și poezie.

 

„ Portretul unui gând” (Suceava: Alexandria Publishing House, 2015) și „Tu ce-ai făcut astăzi?” (Suceava: Alexandria Publishing House, 2017) sunt cele două volume semnate de poetul Ovidiu Scridon și prezentate joi, 10 mai 2018, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa.

Primul volum – „Portretul unui gând” –  se bucură de o excelentă prefață semnată de scriitorul dr. George Stanca și intitulată „Ovidiu Scridon – un poet de muzică”. De asemenea, poeta, publicista și important om de televiziune Clara Mărgineanu semnează, în același volum, o veritabilă prezentare intitulată „Un destin numit Ovidiu Scridon”.

Cel de-al doilea volum – „Tu ce-ai făcut astăzi?” – are în deschidere o excepțională prefață a prof. Daniela Toma, care poartă ca titlu o propoziție:         „ Ritmul febril al scrisului vine ca un vulcan din cer…”   

Așadar, poezie de calitate propusă „la pachet” cu un miniconcert de muzică folk. Excelent! Dar, cine este cel care propune? Cine este Ovidiu Scridon? Și, însuși, se prezintă:

 ”Sunt un om liber şi de-aici pleacă totul. Am dobândit acest spirit de mic; … am fost, pentru mai mulţi ani, paraşutist sportiv, iar primele performanţe sunt legate de această opţiune. Mă pot lăuda chiar că mi s-au împlinit aproape toate visele importante. N-am de gând să vă dezvălui secretul, dar cred că ţine de universul în care trăiesc şi din care fac parte chitara, poezia, călătoriile şi alte câteva vicii inofensive. Obişnuiesc să privesc oamenii în ochi, mă bucur uneori de lucruri aparent nesemnificative, caut firescul în relaţiile cu semenii şi întotdeauna îmi place să savurez partea plină a paharului. Toate acestea îmi permit să am un fond pozitiv şi mai mult decât atât, să ramân un om liber.”

Cantautorul Ovidiu Scridon trăiește acum în București, dar are o fascinantă poveste de viață.

Potrivit site-ului său, s-a născut în 06 octombrie 1970 în oraşul Tîrnăveni din judeţul Mureş. Fascinat de mic de manifestările Cenaclului Flăcara, motiv pentru care este atras de chitară de foarte tânăr.

După absolvirea liceului din Cluj-Napoca, este militar în termen într-o unitate de paraşutişti prezentă în primele linii ale evenimentelor din 1989, din capitală.

>>>>>>>>>>>> articol  întreg

Gabriela Șerban: Moment istoric pentru comunitatea bocșeană: instalarea unui nou preot în Parohia Vasiova

Biserica Ortodoxă cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” din Bocșa Vasiova a fost ridicată în 1763 și are o istorie frumoasă și interesantă, ținând cont că în această biserică s-au închinat importanți oameni de cultură, reprezentanți pentru Bocșa, dar și pentru Banat: de la pictorul Filip Matei, cel care a și pictat în 1897 biserica, până la Tata Oancea, cel care i-a sculptat iconostasul, de la Aureliu Novac, țăranul dirijor, solist (tenor), condeier, primar al comunei  Bocşa Vasiova, senator ţăran în primul parlament al României după Marea Unire, până la basul Nicolae Florei, care ani la rând a cântat pricesne în strana bisericii la ceas de importante sărbători.

Această prezentare necesită JavaScript.

De asemenea, biserica vasioveană a fost păstorită  cu har și pricepere de preoți buni și inimoși, vrednici slujitori ai bisericii și culturii, unii dintre aceștia mânuind cu talent bagheta sau condeiul: Coriolan Zuiac, dirijor de cor, însuși „cântăreț neîntrecut” (în perioada 1899 – 1942), Plinius Oancea, fiul lui Tata Oancea, talentat publicist (în perioada 1946 – 1952), Ioan Lupinca, preotul patriot care a plătit cu ani grei de temniță faptul de a fi denunțat comunismul (în perioada 1952 – 1984), Ioan Vâșcu, preotul inimos pasionat de publicistică, cel care susține rubrica de religie în publicațiile vremii, dar care și înființează un cor de copii sub egida bisericii (în perioada 1984 – 2011) și Doru Melinescu, preotul care revigorează activitatea cu tinerii și înființează primul centru de tineret în orașul Bocșa (în perioada 2011 – 2018).

După aproape zece ani de slujire și diriguire a Bisericii din Vasiova, preotul Doru Melinescu s-a hotărât să se întoarcă acasă, adică la Timișoara. Iar pe locul rămas liber va fi transferat tânărul preot Alin Chicoș de la Ocna de Fier.

Ziua de 6 mai 2018 a fost pentru credincioșii vasioveni o zi deosebit de importantă. A însemnat o nouă pagină de istorie locală.

Prea Onoratul Părinte Protopop Gheorghe Șuveți, alături de un sobor de preoți, a oficiat slujba vecerniei, apoi a dat citire actului de instalare a noului preot în postul de paroh al Bisericii Ortodoxe „Nașterea Maicii Domnului” Vasiova. Astfel, Alin Chicoș a devenit, oficial, noul părinte al vasiovenilor, preluând o parohie cu tradiție, o parohie frumoasă și, întotdeauna, fruntașă, la loc de cinste.

>>>>>>>>>> articol întreg

Gabriela Șerban: Sunet de pian și vioară la Mănăstirea Sf. Ilie din Vasiova

În Bocșa Vasiova, pe Valea Godinova, lângă drumul ce urcă spre Ocna de Fie, se află Mănăstirea Sf. Ilie de la Izvor, lăcaș de rugăciune, dar și de multă bunătate și înțelepciune.

Păstorită cu grijă și pricepere de maica stareță Varvara și de preotul duhovnic Ioan Petrică, Mănăstirea Sf. Ilie din Vasiova atrage pelerini și credincioși din toate colțurile lumii. Acest mirific loc este căutat atât pentru fumusețe, călătorul găsind aici un adevărat colț de rai, cât și pentru înțelepciunea și blândețea preotului profesor Ioan.

Astfel că, bocșenii plecați și așezați prin alte părți, de câte ori se întorc acasă, la Bocșa, își doresc să-și bucure sufletul în acest mic paradis, să se închine și să se roage în frumoasa Mănăstire din Vasiova. 

Așa s-a întâmplat și duminică, 6 mai 2018, când profesorul Constantin Tufan Stan, doctor în muzică și membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, dar și Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa, a venit însoțit de câțiva tineri de excepție, elevi ai Școlii Gimnaziale de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, și au cerut permisiunea să interpreteze câteva lucrări ale unor importanți compozitori, într-un modest concert instrumental.

Într-o frumoasă după-amiază de mai, în prag de Ziua Europei și sub semnul sărbătorii Centenarului Marii Uniri, la Mănăstirea Sf. Ilie din Vasiova s-au adunat oameni de cultură și credincioși iubitori de artă și frumos pentru a asculta, nu doar rugăciunea rostită cu atâta smerenie de părintele Ioan, ci și sunetul viorilor și al pianului mânuite cu emoție și pricepere de câțiva copii minunați. Ana Ilinca Pfeiffer (pian), Maia Buliga (pian), Antonia Pfeiffer (pian), Andrei Becheru (vioară), Bianca Georgescu (pian) și Radu Ciurel (vioară) sunt talentații interpreți care, timp de o oră, au încântat sufletul participanților cu acorduri din Chopin, Debussy, Fauré, Fritz Kreisler și Corina Kiss, încheind magistral cu Balada  lui Ciprian Porumbescu.

Și, pentru că părintele Ioan se află în prag de ceas aniversar, tinerii l-au felicitat așa cum se pricep ei mai bine: adică, interpretând la vioară tradiționalul „la mulți ani”.

A fost o întâlnire de suflet, o întâmplare fericită pusă la cale de bocșeanul Constantin Tufan Stan, dornic să arate elevilor săi frumusețile locului său natal, cu sprijinul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” și, evident, prin generozitatea pr.dr. Ionel Petrică și a maicii Varvara, stareța Mănăstirii Sf. Ilie de la Izvor.2018-05-07_211150

 

 

Gabriela Șerban: Concursul „Gânduri către Dumnezeu”ediția a XI-a, 2018 și-a desemnat câștigătorii

În perioada ianuarie – martie 2018 la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa s-a desfășurat cea de-a XI-a ediție a concursului de creații literar-artistice „Gânduri către Dumnezeu”, concurs județean organizat în parteneriat cu Episcopia Caransebeșului, Casa Corpului Didactic Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și ANBPR filiala Caraș-Severin.

Și la această ediție organizatorii s-au bucurat de o bogată participare a elevilor și tinerilor dornici să-și exerseze talentatul condei închinând lui Dumnezeu gândurile lor curate.

Fie prin creații literare, fie prin lucrări artistice (desen, pictură, colaje, etc.) cei 172 participanți au reușit să încânte juriul prin creativitatea și talentul lor. Astfel că, în cadrul jurizării, care s-a desfășurat joi, 3 mai 2018,  97 dintre curajoșii participanți au fost premiați cu premiile I, II, și III, mențiuni și premii speciale, la cele două secțiuni: literatură și artă.

Dar, pentru că este important fiecare gând către Dumnezeu, și ceilalți participanți vor fi răsplătiți de către organizatori cu câte un premiu de participare.

Deosebit de importante sunt și premiile venite, și la acestă ediție, din partea Episcopiei Caransebeșului, din partea Casei Corpului Didactic Caraș-Severin, a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” și a ANBPR Caraș-Severin, dar și cele din partea partenerilor fideli precum Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Asociația Învățătorilor Caraș-Severin, TransProtector Reșița, Crucea Roșie Caraș-Severin, Humanitas Bocșa și alți vechi prieteni ai concursului „Gânduri către Dumnezeu”.

De asemenea, și această a XI-a ediție a concursului „Gânduri către Dumnezeu” s-a bucurat de participarea voluntară a juraților: cadre didactice, preoți, oameni de cultură și artiști plastici, prieteni ai instituției organizatoare, care, timp de câteva ore, au jurizat lucrările înscrise în competiție.

„Și participanții din acest an sunt tineri din Bocșa și din alte localități (Oravița, Anina, Berzovia, Moldova Nouă, Ciudanovița, etc. și chiar și din județul Timiș, din Gătaia), înzestrați cu har, care își pun întrebări, caută răspunsuri și comunică spiritual cu Dumnezeu. Multe dintre lucrările acestei ediții sunt rugăciuni, semne ale bucuriei, simboluri de sensibilitate, de noblețe, de puritate sufletească, cu mesaje ce ne luminează viața, ne dau adevărata libertate, ne depărtează de relele ispite și ne apropie de binele dumnezeiesc. Poeziile, eseurile, desenele, „gândurile” acestor elevi rodesc bucurie în sufletele creștinilor, iar imaginația picură înlăuntrul nostru candoare, pace și armonie.” mărturisește cu emoție președintele juriului, dna. prof. Stela Boulescu.

Cu ajutorul bunului Dumnezeu, în data de 7 iunie 2018, toți participanții sunt invitați la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa pentru festivitatea de premiere.

 

BASCHET – Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” – un meritat loc secund

baschet_loc2În etapa regională a întrecerii de baschet masculin – GIMNAZIADA, contând pentru Olimpiada Națională a Sportului Școlar, în sala C.S.S. „Bega” din Timișoara au fost aliniate formații reprezentând Școala Gimnazială Nr. 1 Reșița, Școala Gimnazială „Pădureni” Chișineu-Criș, Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva și Colegiul Național „Constantin Diaconovici Loga” Timișoara, care s-au întrecut în limitele unei depline sportivități, cerute de altfel de o asemenea competiție rezervată ciclului gimnazial.

Reprezentanta județului Hunedoara – Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva compusă din: Bădău Vlad Dan, Rista Bogdan, Oprița Claudiu, Robu Paul, Guță Robert, Gherman Răzvan, Huțan Andrei, Jude Robert și Tudor Lucaci (antrenor prof. Alexandru BĂDOI, sprijinit îndeaproape de fostul baschetbalist Alexandru PIHODI), în foto, a câștigat, fără emoții, primele două întâlniri cu Școala Gimnazială „Pădureni” Chișineu-Criș (63-12), respectiv cu Școala Gimnazială Nr.1 Reșița (33-16).

În ambele partide hunedorenii au început jocul furtunos, debordant, cu frumoase acțiuni ofensive, iar pe parcurs, atacurile lor au purtat amprenta promptitudinii, inspirației și preciziei. Au știut să se apere organizat, destrămând cu ușurință multe din atacurile adversarilor.

Pentru hunedoreni însă, a fost dificilă partida cu timișorenii, care deși pe alocuri părea echilibrată, a fost câștigată pe merit de gazde (54-18), elevii lui Alexandru BĂDOI mulțumindu-se astfel cu un meritat loc secund, ei fiind urmați de colegii lor din Reșița, respectiv Chișineu-Criș.

 

Au consemnat: Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

 

DECLARAȚIA DE PRINCIPII A UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA

Cu prilejul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei

3 mai 2018 

Cine suntem, ce vrem și de ce

CINE SUNTEM
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este o organizație profesională din care fac și pot face parte jurnaliști cetățeni români indiferent de etnie și jurnaliști etnici români din toată lumea, indiferent de țara în care se află, dacă aderă la principiile și statutul UZPR.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este parte activă a societății civile și, în acest sens, își asumă, ca misiune socială, prin membrii săi, rolul de avertizor public asupra derapajelor politice, morale, economice și juridice ale factorilor decidenți, ca și acela de promotor al ideilor mari și constructive venite din mediul social, care pot conduce la progresul de orice fel al României.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este cea mai coerentă și mai numeroasă organizație de breaslă din România, care luptă pentru drepturile sociale ale tuturor românilor, ale jurnaliștilor în general și ale membrilor săi în special. Este, de altfel, singura organizație de breaslă cu statut de uniune de creație și utilitate publică.
CE NE DEFINEȘTE
1. Ceea ce definește primordial și fundamental Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, ca parte a societății civile românești, este PATRIOTISMUL.
2. Ca un corolar al acestei caracteristici de bază, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România se definește prin atașamentul față de sistemul de valori identitare care au făcut posibilă persistența și supraviețuirea poporului român într-o istorie ostilă, promovarea în spațiul public a acestor valori, ca părți componente și organice ale valorilor europene și universale. În viziunea UZPR, valorile naționale și cele europene nu sunt opozabile, ci complementare.
3. Întrucât jurnalistul este formator de opinie, cu toate responsabilitățile ce decurg din această caracteristică – și ca o contrapondere la mercenariatul cronic care subminează onoarea și misiunea presei în societate – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România luptă pentru resuscitarea CLAUZEI DE CONȘTIINȚĂ a practicii profesionale și recuperarea demnității de jurnalist. De aceea, UZPR și-a ales ca simbol/model tutelar al breslei pe jurnalistul MIHAI EMINESCU, care a fost nu numai „omul deplin al culturii române” (Constantin Noica), ci și modelul deontologic tutelar, conștiința supremă a meseriei de jurnalist.
4. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România se definește, de asemenea, prin rezistența fermă la presiunile de orice fel care vizează deznaționalizarea și dezintegrarea teritorială a României, ca și prin respingerea categorică a tendințelor de modificare a articolului 1 alin. 1. din Constituție („România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil”).
DIRECȚII DE ACTIVITATE
1. Mobilizarea societății civile, a specialiștilor (istorici, sociologi, juriști etc.) pentru dezbaterea și clarificarea, în cadru organizat și cu largă expunere publică, a unor probleme sensibile care frământă opinia colectivă actuală, intoxicată adesea de idei false sau abordări excesive: adevărul istoric complet despre Marea Unire, problema reîntregirii, adevărul despre mișcarea legionară, meritele și vinovățiile unor mari personalități din perioada interbelică și din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (Mircea Vulcănescu, Valeriu Gafencu, Mihail Manoilescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade, Mareșalul Ion Antonescu etc.). UZPR propune, susține și se angajează să modereze organizarea unor procese publice făcute de specialiști români și străini, pentru lămurirea, odată pentru totdeauna, a acestor laturi obscure ale istoriei noastre relativ recente.
2. Implementarea activă a membrilor UZPR (organizați în grupuri, colective de inițiativă etc.) în proiecte finanțate de guvern sau de Uniunea Europeană, proiecte care vor fi susținute de UZPR prin autoritatea sa, dar ai căror beneficiari vor fi, în totalitate, inițiatorii și organizatorii.
3. Implicarea membrilor UZPR în acțiuni comune de socializare „ludică”, prin organizarea de concursuri, expoziții foto sau de caricatură, team building, întâlniri bazate pe afinități de orice fel, cluburi etc., pentru a „vasculariza” cât mai mult comunicarea între membrii Uniunii.
4. Mobilizarea jurnaliștilor tineri (prin întâlniri, prelegeri, dezbateri etc. organizate la facultățile de jurnalism) în acțiuni specifice UZPR, scopul fiind înscrierea acestora în UZPR. Tinerețea nu reprezintă, în accepția Uniunii, o valoare în sine (așa cum nici senectutea nu reprezintă o valoare în sine), dar este nevoie de întinerirea Uniunii, pentru a putea asigura conservarea și continuitatea aceluiași sistem de valori care definesc UZPR. Aceste acțiuni de „desant” se pot organiza nu doar la nivel central, ci și la nivel regional, prin filiale sau grupuri, acolo unde există centre universitare.
5. Participarea activă a UZPR la marile evenimente comemorative ale națiunii și poporului român, cu proiecte și ințiative care să contribuie la reînarmarea mentală a cetățenilor români, prin reactivarea arsenalului de valori naționale, interzise, denigrate, ascunse sau ignorate voit.
Acestea ar fi, în rezumat, reperele care definesc și legitimează existența, în spațiul public, a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ca ferment activ al societății românești și, în egală măsură, ca uniune de creație și utilitate publică. Textul prezentat mai sus este o sinteză preliminară realizată de Consiliul Director al UZPR, în urma propunerilor făcute de membrii Uniunii, ca urmare a hotărârii aprobate în Adunarea Generală din 24.03.2018.
Așteptăm completări, obiecții și comentarii la propunerea noastră astfel formulată.

CONSILIUL DIRECTOR AL UZPR