În 16 mai, de la ora 18.00, în Amfiteatrul A01 al Universității de Vest din Timișoara se va lansa volumul „Forum, Forum studențesc, forumuri studențești. Presa studenţească – o pepinieră pentru mass-media”, coordonat de Ștefana Ciortea-Neamțiu.
Prezintă: Gheorghe Crișan, Lia Lucia Epure, Viorel Marineasa, Robert Șerban și Mihaela Stegărescu.
În localitatea Mehadia, s-a născut generalul Nicolae Cena, foarte apropiat de împăratul Franz Joseph. În vara anului 1914, a fost arestat de către unguri generalul Cena și preotul I.C. Buracu din parohia Mehadia, pentru românism. Generalul Cena a fost salvat de la închisoare de către împărat, care i-a propus să-i dea un titlu de noblețe, dar generalul a refuzat spunând: ”Măria Ta! Noi, românii ne-am născut nobili, nu ne trebuie titlul de noblețe.” Pe preotul I.C. Buracu, născut în satul Prigor, l-a salvat de închisoare unchiul său, preotul Pavel Boldea, care era șeful clerului ortodox român pe întregul Imperiu Austro-Ungar și l-a trimis pe front.
După al doilea Război Mondial a fost arestat de către bolșevici, făcând doi ani de închisoare, pentru românism. El a avut 11 copii și nu a avut casă pentru niciunul.
La Lăpușnicul Mare a fost născut Eftimie Gherman, care, pentru românism a fost condamnat la moarte și de către unguri și de către bolșevici, dar a scăpat ca prin minune. În 1967 a fost adus de către Ceaușescu din Franța în România, pentru a mijloci relații diplomatice cu Germania Federală. La propunerea lui Ceaușescu de a se face casă unde dorește, a refuzat și a cerut doar să i se repare casa de la Lăpușnic. Aceștia au fost mari luptători pentru unitatea neamului românesc – România Mare, și mari iubitori de limbă, neam și credință.
Prof. Pavel Panduru
tehnoredactor: Liviu Călin
Fotografii: Sorin Țunea și Ana Maria Chera
După mulți ani am reușit să vizitez America Latină, unde mi-am petrecut cei mai interesanți 15 ani din viața din punct de vedere profesional și personal. Intenționez să vă împărtășesc pe această platformă câteva din impresiile acumulate cu această ocazie. Ca primă destinație am vizitat Perú-ul, unde am petrecut cei mai mulți ani și de care mă leagă cele mai multe amintiri. America Latină este un continent minunat, dar foarte special având multe elemente comune cu România datorită limbii, a religiei creștine și a mentalității asemănătoare, dar fiind și foarte diferit datorită climei, istoriei, culturii și nu în cele din urmă a limbii Spaniole care este aceeași în toate țările cu excepția Braziliei și a trei țări mai mici din nordul continentului, fiind în același timp una din limbile de circulație majoră la nivel mondial. Un alt aspect distinctiv față de România este și faptul că marea majoritate a Peruanilor stăpânesc și o limba autohtonă. Perú-ul este o țară foarte întinsă fiind cu cei 1285000 kmp de circa 5,4 ori mai mare decât România și având o populație de 32 milioane de locuitori, având o densitate de 25 locuitori pe kmp față de România cu 81 de locuitori pe kmp. Această țară dispune datorită diversității formelor de relief, a influențelor atât continentale cât și oceanice și a proximității ecuatorului de condiții climatice foarte variate și în mare parte neașteptate pentru zona tropicală în care este situată. Majoritatea Peruanilor trăiește în deșertul de pe coasta Pacificului, acolo aflându-se și capitala Lima cu peste aproape 11 Milioane de locuitori. Acolo domină o climă blajină, pe care noi Europenii am defini-o ca o primăvara eternă unde nu plouă niciodată, nu bate prea des sau prea tare vântul, nu ninge, nu îngheață, temperaturile variind între +14 și +28 de grade Celsius. Această climă benignă este responsabilă și pentru vegetația care este prezentă tot anul, ceea ce rezultă într-o abundență permanentă de flori de o cromatică deosebită, cum ar fi Bougainvillea, o plantă cățărătoare care decorează foarte multe imobile cu diverse nuanțe de roșu sau violet. Starea de vegetație activă tot timpul mai are și marele avantaj, că în Perú nu se mai vorbește de fructe de sezon, acestea putându-se cultiva aproape oricând, fiind posibile și recolte repetate, ceea ce se concretizează printr-o abundență de fructe, legume și produse agrare. În Perú se consumă multe fructe delicioase necunoscute în Europa din cauza costurilor mari de transport pentru fructele deosebit de perisabile. O altă caracteristică este și faptul că zilele au o durată aproape constată fără variații majore ca în Europa, făcându-se lumină în jurul orei 07:00 și întuneric în jurul orei 19:00. Clima temperată se datorează în mare parte curentului rece Humboldt, care se deplasează de-a lungul coastei Pacificului provenind din zona Polară de Sud și reducând influența tropicală caracteristică acestei zone geografice. Aceste caracteristici contribuie și la faptul că în apropierea coastei Peruane se poate trăi foarte bine fără încălzire „iarnă” – Iunie, Iulie, August și fără răcire ambientală „vară” – Decembrie, Ianuarie, Februarie. Am folosit ghilimele pentru că ceea ce Peruanii folosesc pentru „iarnă” și „vară” în România ar fi condiții climatice normale primăvara târzie și vara. A nu se uita că Anzii ajung la înălțimi de până aproape 7000 m unde domnesc ghețarii veșnici, iar în depresiunea Amazoniană, care ocupă peste 60% din teritoriul țarii, este stăpână jungla tropicală. Temperatura scăzută a oceanului face ca Perú-ul să beneficieze de o bogăție piscicolă deosebită. Pentru a proteja, conserva și regla utilizarea resurselor naturale existente în apele Oceanului Pacific corespunzătoare Perú-ului, țara și-a extins suveranitatea până la 200 de mile de suprafață de apă adiacentă coastelor sale, încă din 1947. Această situație explică faptul că în apele Peruane, există permanent adevărate industrii de colectare, prelucrare și conservare a produselor pescărești, care se exportă în lumea întreagă. În Perú se consumă foarte mult pește, existând o gastronomie puternic axată pe produsele marine. Cu abundența de produse alimentare de bază excelente și multiplele etnii conlocuitoare, care și-au fuzionat diversele experiențe culinare nu este de mirare că Gastronomia Peruană este una din cele mai apreciate în lume. Ca dovadă pentru nivelul ridicat al gastronomiei sale, Perú-ul a câștigat în ultimii opt ani Best Culinary Destination Award, ceea ce se poate vedea aicea. În deșertul de-a lungul coastei umiditatea este extrem de ridicată – adeseori și peste 90% – în ciuda faptului că aceasta este una din cele mai aride zone ale planetei. O altă ciudățenie a Limei este faptul ca în lunile de „iarnă” nu se vede soarele de ceața care pune stăpânire pe oraș, dar se poate face baie în ocean și în acea perioadă văzându-se adeseori amatori de surfing cu costume de neopren „călărind” valurile. Alt aspect tipic pentru Perú este seismicitatea extremă – neexistând aproape nici o zi fără seisme mai mult sau mai puțin perceptibile. Condițiile climatice menționate și seismicitatea sporită se reflectă clar în modul în care se proiectează și se construiește în Perú. Interesant este și faptul că pe așa numita „Carretera Central” se ajunge după 120 de KM și circa 3 ore de condus pe trecătoarea numita Ticlio la o altitudine de 4818 m. Pe sub această trecătoare trece printr-un tunel la altitudinea de 4783 m așa numitul Ferrocarril Central Andino care a fost construit în perioada 1871–1876 pentru a lega portul Callao / Lima cu zona mineră Cerro de Pasco unde se extrag metale neferoase și în special cuprul, fiind mult timp cea mai înaltă cale ferată din lume. Perú-ul este a 2a țară din lume după Zaire din punct de vedere al producției de cupru. Puțini Km după plecarea din Lima pe „Carretera Central” se ajunge într-o zonă fără ceață și fără nici un nor în cea mai mare parte a anului, unde Peruanii au dezvoltat cluburi sportive, hotelurile de lux și unii chiar locuiesc toată iarna acolo și vară undeva pe o plajă în apropierea Limei. Un obicei instituționalizat în Perú a fost așa numitul „Horario de Verano” (Program de Vară) practicat de cei care lucrau în administrația publică. Acest „Horario de Verano” era echivalent cu un program de lucru de la ora 08:00 până la ora 13:30, când toată lumea pleca la plajă. Nu este greu de imaginat, ca în perioada de vară eficiența administrației lăsa mult de dorit și din 1996 s-a renunțat la „Horario de Verano” practicat zi de zi, implementându-se în administrația publica vinerea scurtă exact ca în România. Notabil este și faptul că regulile vestimentare sunt permisive vara față de iarna, când costumul și cravată sunt obligatorii. Activitatea mea profesională cea mai importantă în perioada 1973 – 1988 în Perú a fost Evaluarea Potențialului Hidroelectric și Planificarea Electro-Energetică la nivel național și am avut ocazia să cunosc toate zonele țării, dar locuind în Lima și având hobby-uri legate de Ocean (Windsurfing) și de Deșert (Enduro), coasta Peruană îmi este cea mai familiară și relatările mele se vor referi în special la această zonă. Nu am nici competența și nici ambiția să analizez multitudinea de aspecte, care să sublinieze diferențele și asemănările dintre cele două țări, dorind doar prin relatările mele să fac mai cunoscute în România anumite aspecte pe care le cunosc despre această minunată țară. Pentru cei care doresc să afle mai multe detalii despre această țară surprinzătoare recomand accesarea unui Website general referitor la Peru. Intitulez relatările mele recente în Perú „Litoral – Peruvian Style”, pentru a permite o analiză comparativă a fenomenului ”Litoral”, mai ales în plin sezon estival în care cei mai mulți Români se duc ,,la mare” pe litoralul nostru sau mai departe până unde-i ține buzunarul…
(CC) Sergio Morariu, 2020
Stațiunea balneară Ancon
Barranco – Cel mai romantic și boem district din Lima
Casă modernistă mereu actuală
Arhitectură Ecologică Rurală
Primul all inclusive rural – La Granja Azul y El Pueblo
MATE-Muzeul Mario Testino – Barranco-Perú
Club La Isla, Asia
Frenezia Deșertului – Buggy SxS Tour in the Desert of Asia – Perú
Dr. Ing. Sergio Morariu este inginer în domeniul resurselor de apă și specialist în sisteme energetice, cu experiență internațională în planificarea proiectelor de extindere a resurselor de apă și a sistemelor energetice; conceperea, dezvoltarea și gestionarea bazelor de date naționale pentru resursele de apă și energie; dezvoltarea economică regională; gestionarea proiectelor; dezvoltarea de metodologii bazate pe calculator pentru inginerie și administrarea afacerilor și formarea personalului aferent. Specializat în dezvoltarea de sisteme bazate pe calculator pentru inginerie și administrarea afacerilor. Implementarea agențiilor de dezvoltare economică regională în România și managementul proiectelor aferente. Planificarea și implementarea de proiecte turistice regionale. Planificarea și implementarea de proiecte de artă.
15 mai 2024, ora 15.00, Galeria Centrului Muzeal Anina:
Salonul de primăvară de arte plastice.
Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
15. Mai 2024, 15:00 Uhr, Galerie des Museal-Zentrums Anina:
Frühlings-Kunstsalon in Anina.
Ausstellung des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina und Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen. Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
15 mai 2024, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”.
Expoziție de fotografii: În lumea negativelor pe sticlă.
15. Mai 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des freiwilligen Filmemachers”.
Fotoausstellung: In der Welt der Glasnegative.
Școala Gimnazială Râu de Mori a organizat în parteneriat cu Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și cu Școala Gimnazială Sarmizegetusa proiectul „Călătorie prin geoparcurile din Europa”.
Grupați în 8 echipe și coordonați de profesori, elevii au descoperit în cadrul acestui proiect diversitatea geologică, frumusețile naturale, bogăția culturală, istoria și tradițiile europene.
Fiecare echipă și-a ales un geoparc din Rețeaua Europeană a Geoparcurilor (#EGN) și a descoperit cât mai multe informații interesante despre acesta și care au fost folosite pentru a realiza prezentări power point și filmulețe.
Echipele au fost creative și s-au referit la elemente comune ce leagă geoparcul european ales de cel din Țara Hațegului și chiar filmulețe personale în cazul în care au făcut anterior o vizită în acel geoparc european.
Echipa școlii noastre și cea a școlii parteneră au realizat standuri de prezentare a Franței, respectiv a Spaniei, țările pe teritoriul cărora se aflau cele 2 geoparcuri alese. La cele două standuri copiii au pregătit mâncare și băutură tradițională, cărți, panouri, steaguri, elemente de identitate specifice.
A fost un proiect inedit pentru elevi, dar și pentru profesori, deoarece au descoperit împreună, printr-o călătorie virtuală în geoparcurile europene locuri istorice, geologie, natura, ape, oamenii, comune și orașe din Europa.
Proiectul – după cum susținea prof. Chiper Antonela (foto), director al Școlii Gimnaziale Râu de Mori – s-a bucurat de o largă participare a școlilor de pe teritoriul Geoparcului (Școala Gimnazială „Aron Densușianu”, Liceul Teoretic „Ion Constantin Brătianu” Hațeg, Școala Gimnazială Râu de Mori, Școala Gimnazială Sarmizegetusa, Școala Gimnazială Sălașu de Sus și Școala Gimnazială Sîntămăria-Orlea), fiindu-ne alături la evenimentul final care a avut loc la Căminul Cultural din localitate.
Au fost alături de noi și ne-au sprijinit pe durata desfășurării proiectului Primăria și Consiliul Local Râu de Mori și doamna bibliotecar Angela Avramescu.
Au consemnat, Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Sistemele de inteligență artificială (AI) devin rapid din ce în ce mai sofisticate, inginerii și dezvoltatorii lucrând pentru a le face cât mai „umane” posibil. Din păcate, asta poate însemna că acestea încep să poată și… minți la fel cxa oamenii. Un nou studiu al cercetătorilor de la Centrul pentru Siguranța Inteligenței Artificiale din San Francisco arată că platformele AI învață să înșele în moduri care pot avea consecințe de amploare și expune riscurile pe care le relevă această problemă în extindere.
Studiul, publicat în revista Patterns, susține că se manifestă la AI din ce în ce mai mult comportamente înșelătoare, care ar fi îngrijorătoare dacă ar fi afișate de un om.
Cercetarea analizează o gamă largă de exemple în care sistemele AI au învățat cu succes să înșele. În domeniul jocurilor, sistemul AI CICERO, dezvoltat de Meta pentru a juca jocul de strategie Diplomacy, s-a dovedit a fi un mincinos expert, în ciuda eforturilor creatorilor săi de a-l face sincer și de ajutor. CICERO s-a angajat în înșelăciune… premeditată, făcând alianțe cu jucători umani, pentru a-i trăda mai târziu. „Am descoperit că AI dezvoltat de Meta a învățat să fie un maestru al înșelăciunii”, spune specialistul Peter S. Park, într-un comunicat de presă. În mod similar, AlphaStar de la DeepMind, antrenat să joace jocul de strategie în timp real StarCraft II, a învățat să exploateze mecanica de război a jocului pentru a-și induce în eroare adversarii.
Au învățat să trișeze la testele de siguranță
Dar înșelăciunea AI nu se limitează la jocuri. În experimentele care implicau negocieri economice, „agenții” AI au învățat să-și denaturaze preferințele pentru a câștiga avantajul. Și mai îngrijorător, unele sisteme AI au învățat să trișeze la testele de siguranță concepute pentru a le împiedica să se implice în comportamente dăunătoare. Creșterea modelelor de limbaj mari (LLM) precum GPT-4 a deschis noi frontiere în înșelăciunea AI. Aceste sisteme, instruite pe cantități mari de date text, se pot angaja în conversații înspăimântătoare. Sub „ambalajul” prietenos, aceste sisteme învață să înșele în moduri sofisticate. GPT-4, de exemplu, a păcălit cu succes un lucrător uman TaskRabbit să rezolve un test CAPTCHA pentru el, pretinzând că are… o deficiență de vedere. LLM-urile au arătat, de asemenea, o înclinație pentru a-și explica rezultatele în moduri care se îndepărtează sistematic de realitate.
Perspectiva pierderii controlului uman
Riscurile pe care le prezintă înșelăciunea AI sunt numeroase. Pe termen scurt, poate fi folosită de infractori pentru a comite fraude la o scară fără precedent, pentru a răspândi dezinformare și a influența alegerile sau chiar pentru a radicaliza și recruta teroriști. Iar riscurile pe termen lung sunt poate și mai înfricoșătoare. Pe măsură ce încorporăm tot mai mult sistemele AI în viața noastră de zi cu zi și în procesele de luare a deciziilor, capacitatea lor de a înșela ar putea duce la erodarea încrederii, la amplificarea polarizării și a dezinformării și, în cele din urmă, la pierderea controlului uman. „Dezvoltatorii de inteligență artificială nu au o înțelegere sigură a ceea ce cauzează comportamente nedorite de inteligență artificială, cum ar fi înșelăciunea; aceasta îi ajută să-și atingă obiectivele”, spune Park.
Cercetătorii propun o abordare pe mai multe direcții. În primul rând, factorii de decizie politică trebuie să dezvolte cadre de reglementare robuste pentru a evalua și gestiona riscurile prezentate de sistemele AI potențial înșelătoare. Sistemele AI capabile de înșelăciune ar trebui tratate ca fiind cu risc ridicat și trebuie să facă obiectul unor cerințe stricte de documentare, testare, supraveghere și securitate. Factorii de decizie ar trebui, de asemenea, să implementeze legi care necesită dezvăluire clară atunci când utilizatorii interacționează cu un sistem AI și nu cu un om. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com
Liber, accesibil, independent și versatil, podcast-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România aduce publicului, oricând și oriunde, puncte de vedere, știri, analize, informații, esență de presă, așa cum este ea văzută, abordată și muncită în fiecare zi.
11 mai 2024, ora 11.00, Palatul Cultural (sediul Teatrului de Vest), Reșița:
Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXII-a). Ziua Europei 2024.
Program cultural festiv dedicat Zilei Europei, 9 mai, și Zilei Mamei, 12 mai. Cu participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), a grupului muzical „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca), a Mariannei & Petre Chirilovici, a grupului muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) și a Formației de dansuri populare germane „Enzian“ – cei mici și adulții (= „Gențiana“, coordonatori: Marianne și Nelu Florea).
„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XVII-a). Expoziție de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas, Livia Frunză & Sara, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
11. Mai 2024, 11:00 Uhr, Kulturpalais (Sitz des „West“-Theaters), Reschitza:
Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXII. Auflage). Europatag 2024.
Festkulturprogramm zum Europatag (9. Mai) und zum Muttertag (12. Mai), unter Mitwirken des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea), der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), von Marianne & Petre Chirilovici, der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) und der „Enzian“-Volkstanzgruppe – Kinder, Erwachsene (Koordination: Marianne und Nelu Florea), alle aus Reschitza.
„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XVII. Auflage): Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina und Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen. Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză & Sara, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
Găzduită de Salonul de Artă și Industrie în perioada 18 mai – 2 iunie, expoziția prezintă
publicului lucrări multimedia realizate de artiștii: Dorian Bolca, Sergiu Doroftei, Denis
Flueraru și gH. [ d s l x ]. Cele patru lucrări interactive sunt realizate din deșeuri electronice puse la dispoziție de partenerul Eco Positive și colectate prin campania
„Recycle Your Technology for Art”.
Publicul este invitat la vernisajul expoziției începând cu ora 17:00, iar de la ora 18:00 va avea loc o discuție despre modalitățile corecte de reciclare a deșeurilor electronice și inițiativele culturale și educaționale realizate pentru tineri. Invitații, Florin Dinca (Eco Positive), Suzana Dan (Rezidența9), via zoom Alexandra Arnăutu și Ada Lungu (Asociația Volens, Patrula de Reciclare) vor prezenta modalități prin care aceste proiecte se pot implementa și rezultatele lor.
Atât o platformă artistică, cât și educațională, „Recycle Your Technology” va organiza și
4 ateliere pentru tineri pe perioada expoziției. Susținute și coordonate de artiștii Dorian
Bolca, Sergiu Doroftei, Denis Flueraru și gH. [ d s l x ], acestea urmăresc să îi ajute pe
participanți să devină mai conștienți de impactul tehnologiei și al deșeurilor electrice în viața lor, dar și să înțeleagă metode artistice și tehnice pentru construcția obiectelor multimedia.
Integrate în programul „Care-i faza cu arta contemporană?”, aceste ateliere sunt dedicate elevilor și sunt implementate cu ajutorul Asociației Volens. Ele vor avea loc pe:
19 mai, Workshop gH. [ d s l x ], „Artefact Sonic: Spații Sonice”; 25 mai, Workshop Denis Flueraru, „Sonic Explorations”; 25 mai, Workshop Sergiu Doroftei, ”Creating a Theremin”; 1 iunie, Workshop Dorian Bolca, ”Lămpi Dimabile”.
Expoziția va găzdui pe toată durata sa, până pe data de 2 iunie, un spațiu dedicat
colectării aparatelor electrice de dimensiuni mici și medii, ieșite din uz. Aceste obiecte
vor fi utilizate direct în cadrul atelierelor desfășurate la Salonul de Artă și Industrie.
„Recycle Your Technology” este o inițiativă care promovează creșterea conștientizării
asupra practicilor de reciclare și de reutilizare a resurselor tehnologice prin intermediul
artei. Expoziția itinerantă va fi găzduită și de Muzeul de Artă Arad, Centrul Cultural Apollonia din Brașov și Rezidența9 din București.
Mai multe detalii despre evenimente găsiți pe pagina de Facebook a proiectului:
Recycle Your Technology
________________________
Parteneri: Rezidența9, Salonul de Artă și Industrie, Muzeul Cineastului Amator, kinema
ikon, Muzeul de Artă Arad, Centrul Cultural Apollonia, Asociația Volens, Eco Positive
Graphic design: Sorina Popescu
Rezidența9 este centrul cultural al Fundației9, fondată și susținută de BRD Groupe
Société Générale.
Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național AFCN. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
La Brad, după cum ne-a informat prof. Sava Voicu Constantin (foto ) – Clubul Copiilor din localitate în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean și Serviciul Rutier al județului Hunedoara a organizat sub deviza „Viitorul sună bine”, a III-a ediție a Concursului Județean de Educație Rutieră și îndemânare pe bicicletă ,,Junior Bike Race”. Participarea la acest concurs a prevăzut respectarea regulamentului Concursului Național „Educația rutieră-Educație pentru viață”, precum și a regulamentului propriu.
Întrecerea s-a bucurat de o numeroasă prezență a elevilor din ciclul primar și gimnazial de la instiutuții școlare din județul Hunedoara și de la Palatul Copiilor Deva și structurile arondate acestuia: Brad, Hațeg, Hunedoara și Orăștie.
Elevii participanți au oferit un adevărat spectacol de îndemânare pe bicicletă la proba practică fiind susținuți frenetic de publicul format din părinți, cadre didactice și colegi.
Concursul încadrat în domeniul tehnic a avut două secțiuni:
• Proba teoretică: s-a derulat prin rezolvarea de către concurenți a testelor grilă (20 de întrebări) cu
conținut din legislația rutieră actualizată, dar cu întrebări adaptate vârstei copiilor.
• Proba practică: elevii au parcurs un traseu cu obstacole (jaloane) și parc-școală (indicatoare rutiere).
Majoritatea participanților au dovedit iscusință și talent la ambele probe ale concursului. ,,Bătălia” cea grea s-a dat la proba tehnică combinată, dar care spre meritul concurenților a fost în mare măsură câștigată de aceștia, ei dovedind îndemânare, atenție și iscusință în parcurgerea traseului destul de complex.
Iată și clasamentul general pe echipe: Locul I – Clubul Copiilor Brad (prof. coordonator Sava Voicu); Locul II – Școala Gimnazială ,,Mircea Sântimbreanu” Brad (prof. coordonator Dose Vasile); Locul III – Școala Gimnazială Vața (prof. coordonator Vraciu Petrișor Andrei).
Iată și alte clasamente:
Categoria A (ciclul primar-clasele II-IV): Locul I – Clubul Copiilor Brad (Atinge Andrei, Holda Patrick, Mariș Izabela, Cvasciuc Elian); Locul II – Clubul Copiilor Brad (Bratina Darius, Vasiu Rareș, Colf Grigorie, Pup Ștefania); Locul III – Școala Gimnazială „Mircea Sântimbreanu” (Culda Maria, Pui Nicoleta, Suba Sorana, Moț Alexandru).
Categoria B (ciclul primar-clasele V-VIII) – Locul I – Clubul Copiilor Brad (Manoli Mălina, Boț Robert, Mariș Adelin, Ioniță Silviu); Locul II – Școala Gimnazială „Mircea Sântimbreanu” (Bibarț Ana Maria, Petrușel David, Hărduț Andrei, Pui Larisa); Locul III – Școala Gimnazială Vața (Folescu Răzvan, Iuga Alexandru, Șiler Eduard, Petrean Tiberiu).
Clasament individual: la Categoria A (ciclul primar-clasele II-IV): Locul I – Mariș Izabela (campion județean) – CC Brad; Locul II – Atinge Andrei, CC Brad; Locul III – Vasiu Rareș – CC Brad.
La Categoria B (ciclul gimnazial): Locul I – Manoli Mălina (campion județean) – ȘCC Brad; Locul II – Boț Robert – CC Brad; Locul III – Mariș Adelin – CC Brad.
Echipajul de la Școala Gimnazială Vața de Jos coordonat de domnul profesor Vraciu Andrei a câștigat și diploma de fair-play a concursului la categoria B (clasele V-VIII), iar echipa de la Școala Gimnazială „Mircea Sântimbreanu” Brad coordonată de prof. Vasile Dose a fost premiată cu diploma de fair-play la cat. A (clasele II-IV).
Elevii Manoli Mălina (cl. a V-a) și Ioniță Silviu (cl. a VI-a) de la CC Brad au parcurs traseul poligon-parc-școală fără nicio penalizare.
Elevii Hotea Nicolas de la Palatul Copiilor Deva și Țibuleac David de la Clubul Copiilor Brad au fost premiați în mod special cu diplome de cei mai tineri concurenți (8 ani).
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – după cum susținea căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitatea sa de persoană de contact – au acționat pentru asigurarea unui climat optim de ordine și siguranță publică la manifestările religioase, dar și cultural-artistice, care s-au desfășurat în această perioadă pe raza județului Hunedoara.
Au acţionat zilnic pentru prevenirea şi combaterea faptelor antisociale, de natură penală sau contravenţională, atât în mod independent, cât şi în sistem integrat.
În timpul misiunilor desfășurate nu au fost înregistrate evenimente majore, însă au fost constatate și sancționate o serie de abateri de la lege.
Au fost aplicate 27 de sancțiuni contravenționale în cuantum total de 11.750 de lei și au fost constatate un număr de 5 infracțiuni, atât independent, cât și în cooperare cu Poliția.
Totodată, s-a intervenit la 4 incidente semnalate prin Sistemul Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă 112.
Apelurile au vizat intervenția cu privire la câini periculoși sau agresivi, dar și recuperarea unui bărbat rătăcit în zona Jitoni – Bănița, care a fost adus în siguranță la domiciliu de către jandarmii montani.
Mai mult, în toată această perioadă au fost realizate în aplicația EDAC un număr de 358 de verificări, fiind identificate 2 persoane căutate în vederea participării la o procedură judiciară.
Jandarmii montani s-au asigurat că turiștii care au ales să își petreacă aceste zile în stațiunile sau pe traseele montane sunt în siguranță, astfel că toate misiunile au fost îndeplinite cu succes, fără a fi înregistrate incidente majore.
Jandarmii montani din cadrul Postului de Jandarmi Montan Vața de Jos, în timp ce se aflau în executarea misiunii de menținere a ordinii publice în aria de competență, au observat doi bărbați care pescuiau cu unelte interzise de pe zidul de susținere a barajului peste râul Mureș, din localitatea Mintia.
La vederea jandarmilor, cei doi bărbați au început să fugă în aval, pe malul drept al Mureșului. Unul dintre aceștia a fost prins de jandarmi la o distanță de aproximativ 500 de metri de locul faptei, unde se ascunsese în iarbă, pe burtă, celălalt reușind să scape.
Persoana prinsă a fost identificată și, la solicitarea jandarmilor, a furnizat date despre bărbatul cu care se afla la pescuit, reușindu-se astfel și identificarea acestuia.
S-a întocmit procesul verbal de constatare privind săvârșirea infracțiunii prevăzute de articolul 64 litera j din OUG 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu completările și modificările ulterioare, respectiv „pescuitul cu japca, cu ostia, suliţa, ţepoaica şi cu orice alte unelte înţepătoare sau agăţătoare, prin greblare sau harponare”.
De asemenea, au fost ridicate în vederea confiscării și predării către organele de cercetare penală toate uneltele de pescuit folosite, inclusiv cele artizanale (băț pescuit, mulinetă, ancore triple artizanale și plumbi de formă cilindrică, montură din fir textil la care erau atașate ancore și plumbi).
Procesul verbal de constatare a infracțiunii, împreună cu bunurile ridicate în vederea confiscării și persoana identificată au fost predate Secției de Politie Rurală Nr.1 Șoimuș, pentru continuarea cercetărilor.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Luni, 6 mai 2024, în cea de-a doua zi a Sfintelor Paști, în parcul „Pescăruș” de la Bocșa Română s-a desfășurat cea de-a II-a ediție a Concertului Pascal „Lumină din Lumină”.
Și în acest an credincioșii bocșeni și-au dat mâna și, împreună, au oferit publicului numeros clipe de aleasă înălțare sufletească! Douăsprezece formațiuni corale, grupuri de tineri și adulți, interpreți solo, copii și vârstnici, cu toții au înălțat imnuri de slavă lui Dumnezeu, mărturisind Învierea Mântuitorului.
Invitatul special a fost tânăra Luiza Spiridon, una dintre cele mai îndrăgite interprete de muzică creștină din România, născută la Târgu-Jiu în 9 martie 1988, absolventă a Liceului de Muzică și Artă Plastică „Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu, absolventă a Facultății de Muzică – secția Canto Clasic – din Craiova.
În anul 2010 a susținut primul concert la București, la Sala Radio, apoi a susținut o serie de concerte în care a evoluat ca solistă; tot din 2010 locuiește în București, alături de familia sa.
Cântă în toate colțurile lumii și pe toate continentele și, adesea, cântă alături de alți artiști, fiind cunoscută și buna sa colaborare cu Paula Seling; de altfel, tânăra Luiza Spiridon este cunoscută pentru proiectele sale caritative la care ia parte, pentru donații importante în sprijinirea căminelor de bătrâni, instituțiilor școlare și numeroaselor familii nevoiașe, copiilor fără posibilități de educație.
Cântece creștine cântă încă din copilărie. Provine dintr-o familie de artiști creștini și ia contact cu muzica și biserica de foarte devreme. Într-un interviu, Luiza Spiridon mărturisea: „Fiecărei biserici căreia îi calc pragul, cânt spre lauda lui Dumnezeu!”
Și la Bocșa, frumoasa Luiza Spiridon a cântat în mod voluntar, doar spre lauda lui Dumnezeu! A ales să vină de la București, în această zi de sărbătoare, a doua zi de Paști, doar pentru a ne încânta cu talentul cu care a dăruit-o Dumnezeu și, evident, pentru a vesti Învierea Domnului!
Pe scena bocșeană au evoluat: Corul Centrului de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română (coord. prof. Gianina Mură și prof. dr. Liana Ferciug, preot dr. Silviu Ionel Ferciug), Corul Bisericii Penticostală „Eben Ezer” Bocșa (coord. prof. Maria Prodan și prof. Florina Gligor; pastor Gheorghe Merticariu), Corul Bisericii Ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului” Bocșa Română (coord. prof. Mariana Griger, pr. drd. Valentin Costea), Grupul de tineri al Bisericii Penticostală „Betesda” Bocșa (coord. Narcis Mariș, pastor Ioan Mariș), Corul Bisericii Romano-Catolice Bocșa (coord. prof. Adriana Lovași, pr. Alin Irimiciuc), Corul Mixt al Bisericii Penticostală „Eben Ezer” Bocșa (coord. Cristian Cismăneanțu), Corul „Armonia” al Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae” Bocșa Română (dirijor dr. Silviu Ionel Ferciug; solistă Maria Silviana Ferciug), Grupul de copii „Frații Macioca”: Efraim, Rut și Doroteea (coord. Mircea Rămneanțu), Grupul de copii al Bisericii Penticostală „Betesda” Bocșa (coord. Ionatan Mariș), Corul Bisericii Baptiste „Emanuel” Bocșa (pastor Marius Gherman, coord. Samuel Cioloca, dirijor Dan Ionescu), Grupul Bisericii Adventiste Bocșa (solistă Daria Cernicica; coord. prof. Elena Mucsi, pastor Levis Nistor) și Fanfara Creștină Baptistă „Harul” Bocșa condusă de Ciprian David (pastor Petru Nedved).
Organizatorii evenimentului au fost Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa și preoții și pastorii din bisericile și casele de rugăciuni de pe raza orașului, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, al primarului Mirel Patriciu Pascu și al inimosului Mircea Rămneanțu. Iar florile care au dat culoare scenei au fost dăruite de credincioșii Florăriei „Ancuța” (fam. pr. Ciprian Costiș).
Deși prezent la eveniment alături de familia sa, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, nu a dorit nici să vorbească publicului și nici să înmâneze diplomele participanților, încercând să evite a da vreun iz politic acestui concert pentru suflet. Toți participanții au primit din partea organizatorilor diplome de onoare și revista „Bocșa culturală”, exact ca și la prima ediție, cea de anul trecut.
La finalul serii, organizatorii au pregătit pentru cei mai mici participanți o „vânătoare a surprizelor de Paști”, joc interactiv prezentat și pregătit de pr. Alin Irimiciuc.
Mulțumim lui Dumnezeu pentru o zi frumoasă și luminoasă și pentru încă o ediție reușită a Concertului Pascal „Lumină din Lumină” de la Bocșa!
Hristos a înviat!
Motto:
Eminescu e un cântec/ Ce răsună peste zare/ Este taina din descântec/ Visul meu în așteptare/ Și surâsu-nfiorat al copilului din pântec!
Sala multifuncțională a AGIR București s-a dovedit neîncăpătoare, ca o cetate culturală luată cu asalt de epigramiști, jurnaliști, poeți, scriitori, publiciști, actori și iubitori de cultură și artă, cu toți, oameni de spirit, simțire românească și sete de cunoaștere și socializare, cu prilejul întâlnirii de lucru a membrilor ,,Cercului epigramiștilor” și a decernării premiilor participanților la Proiectul Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare” ediția 2022-2023, organizat sub egida UZPR, de către Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” din Timișoara.
În prima parte a evenimentului epigramiștii de notorietate în domeniu și-au prezentat recentele producții la care nu au lipsit desigur, comentariile la subiect argumentate, dar și cele cu iz de ironie, care au făcut deliciu unei asistențe avizate și cunoscătoare a fenomenului epigramistic din spațiul bucureștean și nu numai.
Printre protagoniști, premianții Concursului ,,Eminescu, un vis în așteptare” Secțiunea epigramă cu tema ,,Eu cu cine (mai) votez” Corneliu Cristescu, premiul unu, Ion Bunescu, premiul doi, Gheorghe I. Gheorghe, premiul doi și George Tei, premiul special al juriului. De asemeni, nu uităm a menționa numelor celor ce au dat consistență și savoare aceste întâlniri de excepție, George Corbu, Florin Grigoriu, Petrache Zaharia și a celui ce a fost absent din motive de sănătate renumitul epigramist Nicușor Constantinescu.
Mulțumesc domnilor Viorel Martin , coordonator Cercul epigramiștilor ingineri – ING – Epigrama, Ganea Hristu, președinte, Clubul ,,Cincinat Pavelescu” al epigramiștilor din București și Nicolae Vasile, coordonator Cercul scriitorilor ingineri – Literar – ING, pentru sprijinul acordat.
În partea a doua, președintele Asociației Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, Dumitru Buțoi și organizator, a decernat premiile participanților la concurs, după o scurtă sinteză a acestui Proiect Cultural Internațional de anvergură europeană, sub egida UZPR și recitat din creație proprie în premieră poemul ,,Eminescu e un cântec” și titlul volumului dedicat lui Eminescu, în curs de apariție la editura UZPR.
Premiul unu: Marian Nicolae, poezie clasică și religioasă, Florin Grigoriu, premiul special UZPR și Meritul Cultural, Ion Bunescu, premiul trei,proză manuscris, premiul revistei ,,VIP Seniorii” Timișoara și Meritul Cultural, Liliana Badea Cîrstea, premiul trei poezie, Târgoviște, Georgian Ionuț Zamfira, poezie, un tânăr despre care cu certitudine vom mai auzi, premiul revistei de cultură ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, Issabela Cotelin, eseu, premiul unu. Doina Ghițescu, o doamnă respectabilă a scenei românești, un munte de talent și dăruire care o viață a fost în slujba iubitorilor de artă și cultură, (se) joacă și acum și recită cu emoția copilului ce a descoperit o stea într-un bob de rouă, pentru strădaniile sale a primit ,,Meritul Cultural” și portretul lui Eminescu, executat de ambasadorul nostru cultural-artistic în lume Ștefan Popa, Popa” S, ca pe un semn de prețuire și recunoaștere a vocație domniei sale. Diplome de excelență, doamna Andreea Cristea, premiantă prima ediție și domnul Ganea Hristu.
Menționăm, că la Sala AGIR au fost premiați participanții de pe zonele Brașov, Dâmbovița, București, Constanța .
Îi reamintim: Mariana Popa Potaisa, Mihai Dragnea, Gabriela Botici, Vasile Didoacă, Ioana Popa, Maria Mucenica, Alexandru Giocioi, George Adrian Itoafă, Constanța. Le vom expedia diplomele prin e-mail ori poștă. Într-o ședință anterioară a Cenaclului ,,Artă și comunicare” coordonator Emilia Petrescu, în Sala ,,Marea Unire” Biblioteca Județeană ,,Nicolae Iorga” din Ploiești, au primit din partea domnului Paul Romeo Mâinea, membru UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara, diplome, Iulia Dragomir, premiul unu și Isabelle Laura Avramescu, premiul doi poezie și Ionel Sima-Ștefești, neobosit activist cultural, poet, publicist, fotoreporter, Meritul Cultural.
P.S. Premiile au constat dintr-o diplomă, portret Eminescu, numărul recent 33 al revistei UZPR , revista fanion a presei din România și Cronica Timpului, pe care domnul Nicolae Vasile, membru UZPR le-a prezentat pe scurt și care ne-a recomandat a lectura un dialog inedit și emoționant din paginile revistei (de a cărei realizare de ținută, grafică și conținut se ocupă) între strănepoata lui Eminescu, Marieta Olariu și colega noastră de breaslă Cristiana Vărășteanu.
Vom lansa în curând pe site-ul UZPR, ediția a treia a Concursului Internațional de Creație Literară ,,Eminescu, un vis în așteptare” . Suntem conștienți că Eminescu merită mai mult, ne vom strădui și suntem convinși că vom reuși în contextul în care, avem în continuare sprijinul mediatic al conducerii UZPR și mai nou, cel logistic și material al Filialei ,,Mihai Eminescu” Timișoara.
Eminescu e un cântec/ Ce se flutură pe zare / Este taina din descântec / Visul meu în așteptare/ Și surâsu-nfiorat al copilului din pântec./ Eminescu e durerea ce nu doare / Și e spaima dintre șoapte/. Floarea ce-a uitat să mai înfloare / Și Luceafărul de noapte/ Între și-ntre visare./ Eminescu este steaua neapusă/ Pe un cer de crizanteme/ Și e cartea de citire pentru țară pentru neam / doar în limba mea tradusă/ Și-i izvorul de iubire și lumină / ce-nflorește prin poeme. Cum primăvara mugurii pe ram/ Eminescu este strigătul dintre viscole și ploi/ Singur în singurătate/ Și credința că doar noi / Mai putem face dreptate / Într-o lume cotropită de ciocoi/ Într-o țară de români și patrioți / Eminescu-i vis de zbor și libertate/ Eminescu suntem toți / Peste zare muguri de eternitate!
,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM”!
Dumitru BUȚOI/ UZPR/ Timișoara
Fotografii: Ganea Hristu
9 mai 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Europei 2024.
Proiectul „Trei țări europene – trei europeni – o Europă“ (a V-a ediție), 7 – 9 mai.
Sunt prezentate prin intermediul unei broșuri, câte un portret, trei personalități din trei țări europene, pentru care Europa reprezintă ceva:
Miniconcert sub semnul Europei, cu elevii Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița, coordonatoarea programului fiind prof. Nicoleta Garoiu.
107 ani de la apariția Maicii Domnului în Fatima (Portugalia) la 13 mai 1917. Expoziția de fotografii „Sanctuarul marian de la Fatima“ (fotografii: Erwin Josef Țigla).
9. Mai 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Europatag 2024.
Projekt: „Drei Länder Europas – Drei Europäer – Ein Europa“ (V. Auflage), 7 – 9. Mai.
Es werden drei Personen – je ein Portrait – aus drei Ländern in deutscher Sprache vorgestellt, für die unser Europa von besonderer Bedeutung ist:
Kleines Konzert im Zeichen des Europatags. Protagonisten des Programms unter der Koordination der Musiklehrerin Nicoleta Garoiu sind Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza.
107 Jahre seit der Erscheinung der Mutter Gottes in Fatima (Portugal) am 13. Mai 1917. Fotoausstellung „Der marianische Wallfahrtsort Fatima”, Autor: Erwin Josef Ţigla.
8 mai 2024,ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Europei 2024 (9 mai).
Vorbim despre România și Europa: Trei zile importante în istoria țării: 8 – 9 – 10 mai. La dezbatere participă în calitate de invitați profesorii de istorie Florica Molnar (Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița) și Mihaela Martin (Centrul Universitar UBB Reșița) precum și pr. iconom stavrofor Petru Berbentia (protopop ortodox emerit de Reșița).
Expoziție de filatelie cu tematica Europa, din colecția Erwin Josef Țigla.
Incursiuni muzicale: prof. Diana Silaghi, Ian Dinuț și Vera Iovicin.
8. Mai 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Europatag 2024.
Wir sprechen über Rumänien in Europa: Drei Tage in der Geschichte Rumäniens, 8. – 9. – 10. Mai. Mit folgenden Gästen aus dem Lehrwesen und aus der Geistlichkeit: Florica Molnar („Diaconovici – Tietz”-Nationalkolleg Reschitza), Mihaela Martin (UBB-Universitätszentrum Reschitza) und Pfr. Petru Berbentia (emeritierter orthodoxer Protopope von Reschitza).
Philatelie-Ausstellung zum Europatag, aus der Sammlung Erwin Josef Țigla.
Musikalische Einlagen: Prof. Diana Silaghi, Ian Dinuț und Vera Iovicin.
UZPR CARAS SEVERIN 